Military pension contributions: Jurisdictional competence between civil and administrative sections under Law No. 223/2015

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârile pronunţate de Tribunalul Sibiu

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 28.12.2022 sub nr. x/2022 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând:

- constatarea vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal si aplicarea cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4000 RON;

- obligarea pârâtei să restituie sumele reţinute din pensie cu titlu de C.A.S.S., începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie stabilit pentru anul 2022 şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Prin sentinţa nr. 241 din data de 15 martie 2023 Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Sibiu, reţinând, în esenţă, că obiectul acţiunii reclamantului este subsumat dispoziţiilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Sibiu, iar această instanţă, prin sentinţa nr. 265 din data de 13 iunie 2023 a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că acţiunea are ca obiect principal obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, cauzate prin dispoziţiile art. XXIV pct. 11-14 şi 16-20 din O.U.G. nr. 130/2021, apreciate ca fiind neconstituţionale, reclamantul solicitând restituirea de la Casa de pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a sumelor reţinute din pensie cu titlul de C.A.S.S.

S-a reţinut, totodată, că pentru determinarea instanţei competente să soluţioneze cauza poate fi aplicat doar primul criteriu reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cel al rangului autorităţii chemate să plătească despăgubirea, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne fiind autoritate publică centrală.

2. Hotărârea curţii de apel

Prin sentinţa nr. 156 din data de 2 octombrie 2023 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis eexcepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a constatat că prin acţiunea formulată reclamantul nu a înţeles să cheme în judecată cheme în judecată Guvernul României, nu a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi nu a invocat prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, acţiunea dedusă judecăţii fiind o acţiune în pretenţii, rezultate din reţinerea nelegală a unor sume cu titlu de C.A.S.S. din pensia militară - litigiu civil.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal este reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Aşadar, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., în raport de rangul organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În prezenta cauză, reclamantul a chemat în judecată Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal si aplicarea cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4000 RON, precum şi obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute din pensie cu titlu de C.A.S.S., începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie stabilit pentru anul 2022 şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a indicat temeiul juridic al acţiunii, menţionând expres dispoziţiile Legii nr. 223/2015, art. 27 şi 28 din O.G. nr. 137/2000, O.U.G. nr. 13/2011, decizia CCR nr. 650/15.12.2022. Prin urmare, nu se poate reţine că reclamantul a înţeles să îşi întemeieze acţiunea pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul a învestit instanţa cu un litigiu privind cuantumul pensiei, respectiv cu un litigiu de competenţa jurisdicţiei sistemului pensiilor militare de stat, reglementate de Legea nr. 223/2015.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 101 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale", iar conform art. 103 din Legea nr. 223/2015, "Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

Prin dispoziţiile art. 100-104 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, legiuitorul a înţeles să stabilească o reglementare specială referitoare la competenţa de soluţionare a litigiilor privind pensiile militare de stat, în astfel de litigii nefiind aplicabile normele de competenţă cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 decembrie 2023.