Competence for damages claim based on alleged unconstitutionality of pension update ordinance: administrative law suit under Law 554/2004 vs. social security jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction, establishing that the Appeal Court of Bacău (Administrative and Fiscal Section) is the competent court to adjudicate the case. The dispute centered on an administrative challenge brought by a military pensioner against the Government and the Sectoral Pension House of the Ministry of Internal Affairs, seeking damages and the reimbursement of pension sums allegedly withheld following the enactment of Emergency Government Ordinance No. 59/2017, accompanied by an exception of unconstitutionality. The trial court had referred the case to the Appeal Court, which subsequently declined material jurisdiction, arguing it was a social security matter; the ICCJ reversed this view, determining that because the claim sought damages under Law No. 554/2004 against central public authorities based on a challenge to a normative act rather than a direct pension entitlement, the material jurisdiction lay with the administrative court at the level of the Appellate Court. The decision is definitive and mandates the transfer of the case to the designated competent instance.
Legislator headnote
AI generatedart. 60 din Legea nr. 23/2015, art. 38 din Legea nr. 153/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015, art. 135 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 9 din Legea nr. 554/2004; Competence for damages claim based on alleged unconstitutionality of pension update ordinance: administrative law suit under Law 554/2004 vs. social security jurisdiction: The dispute centered on an administrative challenge brought by a military pensioner against the Government and the Sectoral Pension House of the Ministry of Internal Affairs, seeking damages and the reimbursement of pension sums allegedly withheld following the enactment of Emergency Government Ordinance No. 59/2017, accompanied by an exception of unconstitutionality. The trial court had referred the case to the Appeal Court, which subsequently declined material jurisdiction, arguing it was a social security matter; the ICCJ reversed this view, determining that because the claim sought damages under Law No. 554/2004 against central public authorities based on a challenge to a normative act rather than a direct pension entitlement, the material jurisdiction lay with the administrative court at the level of the Appellate Court. The decision is definitive and mandates the transfer of the case to the designated competent instance.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for establishing the competent court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ la data de 22.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne:
- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;
- să fie obligat pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 23/2015, rezultate din aplicarea Legii nr. 153/2017, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023;
- obligarea pârâtei casa Sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 5/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023, conform gradului de colonel deţinut, sume actualizate cu indicele de inflaţie, dacă este cazul, şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 79 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Neamţ – secţia I civilă şi de contencios administrativ
Prin sentinţa civilă nr. 614/2023 din 8 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Neamţ – secţia I civilă şi de contencios administrativ s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii îl reprezintă acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin acţiune fiind invocată şi excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi. Astfel, faţă de dispoziţiile art. 9 şi 10 din Legea nr. 554/2004, este competentă să soluţioneze cauza curtea de apel.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 107/2023 din data de 17 octombrie 2023, Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ – secţia I.
În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că obiectul acţiunii priveşte dreptul la pensie al reclamantei care solicită recalcularea şi restituirea unor sume reţinute din pensie ca urmare a intervenirii modificărilor legislative. Prin urmare, litigiul referitor la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat se judecă potrivit procedurii determinate prin Legea nr. 223/2015 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, acţiunea introductivă întemeiată pe art. 7 alin. (5) şi art. 9 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004 vizează solicitarea reclamantei de a se constata vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi asigurarea fondurilor, respectiv restituirea sumelor reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la art. 38 din Legea 153/2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a criteriului de determinare a competenţei aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei.
Ceea ce a solicitat reclamanta prin cererea introductivă este, aşa cum s-a precizat, acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres în cuprinsul acţiunii, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. Cu alte cuvinte, este nemulţumită de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărei beneficiară este, astfel cum era reglementat de art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.
Totodată, în vederea recuperării prejudiciului suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.
Aşadar, Înalta Curte reţine că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendinte sunt cele ale acţiunii în contencios administrativ reglementate de art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."
Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
Reclamanta, socotindu-se vătămată în drepturile şi interesele sale legitime, a solicitat obligarea autorităţilor la repararea prejudiciului, astfel că, acţiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care s-a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei revenind, prin urmare, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.
În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamantă prin introducerea acţiunii de faţă pe rolul instanţei de contencios administrativ, respectiv la obiectul concret al acţiunii ce constă în obligarea autorităţii pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bacău, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamanta.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul României în favoarea Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul României în favoarea Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023.