Jurisdiction fixed: Court of Appeal competent for pension-damages claim against central authorities

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin sub nr. x/2023, la data de 20.03.2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună admiterea acţiunii în sensul: constatării vătămării drepturilor si intereselor sale legitime, în sensul neactualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. 7 din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, ce trebuiau realizate, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra art. 59 şi 60 din Legea 223/2015, precum şi cele rezultate din aplicarea H.G. nr. 28/2023, prin actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41/13.01.2023; obligarea pârâţilor să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prev. art. 38 din Legea 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41/13.01.2023, art. 1 şi 2, conform gradului deţinut, de comisar şef, sume actualizate cu indicele de inflaţiei, dacă este cazul şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G.. 13/2021.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

Prin sentinţa civilă nr. 665 din data de 13 iunie 2023, Tribunalul Caraş – Severin, secţia I civilă - Complet Specializat - Conflicte de muncă şi de asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a completului C30 (0) – Civil din cadrul secţiei I civile, complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă a Tribunalului Caraş-Severin, invocată din oficiu de către instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Caraş – Severin, secţia I civilă - Complet Specializat - Conflicte de muncă şi de asigurări sociale a reţinut, în raport de temeiul cererii de chemare în judecată, respectiv art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, nemodificate prin O.U.G. nr. 59/2017, de calitatea pârâţilor de autorităţi publice centrale şi de prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal este competentă să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

Prin sentinţa civilă nr. 625 din 19 octombrie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei I Civile a Tribunalului Caraş-Severin. A constatat că s-a ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat prezentul dosar Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă, că nu îi aparţine competenţa materială procesuală de soluţionare a acţiunii întemeiate pe prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, nemodificate prin O.U.G. nr. 59/2017 întrucât obiectul acţiunii nu este reprezentat de anularea/contestarea unui act administrativ propriu – zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci plata unor despăgubiri, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 100-103 din Legea nr. 223/2015.

În speţă reclamanta urmăreşte asigurarea deplină a dreptului său la pensie, litigiul vizează atribuţii ale Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne referitor la pensie, litigiu în cadrul căruia a fost invocată şi o excepţie de neconstituţionalitate.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

În speţă, reclamanta se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, nemodificate prin O.U.G. nr. 59/2017.

Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităţilor pârâte faţă de care reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale.

În consecinţă, în raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este curtea de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul reclamantei.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. şi pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.