Territorial competence for claims against a court under public access to information law: application of prorogation rules for suits against judicial authorities
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning competence to the Cluj Tribunal (Mixed Section for Administrative and Fiscal Litigation) to adjudicate the underlying dispute. The case involved a religious institution challenging the refusal of a domestic court (the defendant) to provide full access to public interest information, which triggered a procedural loop where the Iaşi, Cluj, Bihor, and Arad tribunals successively declined territorial jurisdiction, invoking the principle that a court cannot judge a lawsuit against itself. The decisive legal basis for the final allocation was Article 127(2) and (2^1) of the Code of Civil Procedure, in conjunction with Article 22(1) of Law No. 544/2001, which allows a plaintiff suing a court to bring the action before a tribunal of the same degree located in the jurisdiction of a Court of Appeal neighboring the one where the defendant institution is seated; the High Court determined that the Cluj Tribunal met these criteria, whereas the initially filed Iaşi Tribunal did not, thereby validating the last declination by the Arad Tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 127 alin. (2) C. proc. civ, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, art. 22 din Legea nr. 544/2001, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial competence for claims against a court under public access to information law: application of prorogation rules for suits against judicial authorities: The case involved a religious institution challenging the refusal of a domestic court (the defendant) to provide full access to public interest information, which triggered a procedural loop where the Iaşi, Cluj, Bihor, and Arad tribunals successively declined territorial jurisdiction, invoking the principle that a court cannot judge a lawsuit against itself. The decisive legal basis for the final allocation was Article 127(2) and (2^1) of the Code of Civil Procedure, in conjunction with Article 22(1) of Law No. 544/2001, which allows a plaintiff suing a court to bring the action before a tribunal of the same degree located in the jurisdiction of a Court of Appeal neighboring the one where the defendant institution is seated; the High Court determined that the Cluj Tribunal met these criteria, whereas the initially filed Iaşi Tribunal did not, thereby validating the last declination by the Arad Tribunal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to establish the competence for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022 reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea a solicitat in contradictoriu cu paratul Tribunalul Bihor, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor, sa se dispună obligarea pârâtei de a emite un răspuns integral, efectiv şi punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor, sa se dispună obligarea pârâtei în temeiul art. 41 din Carta, ca în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, să i elibereze, integral, efectiv şi punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document, înscris, aşa cum au fost ele solicitate prin cererea înregistrată cu numărul x,din data de 24.02.2022. la Tribunalul Bihor, sa se stabilească în cuprinsul sentinţei de fond, că dacă în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, pârâta prin reprezentanţii săi legali, nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, aceasta să poată fi constrânsă la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, să plătească în favoarea Prepozitura o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, sa se dispună obligarea pârâtei Tribunalul Bihor prin reprezentanţii săi legali, să publice hotărârea instanţei într-un ziar/site media de largă circulaţie şi pe pagina de internet a pârâtei, ca reparaţie nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
Prin sentinţa nr. 383/2022 din data de 18 mai 2022, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritorială exclusivă şi, în consecinţă, a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfantul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a reţinut dispoziţiile prevăzute art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (2)1 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 2729/2022 din data de 16.11.2022, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de către instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut dispoziţiile prevăzute art. 127 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are posibilitate, nu obligaţia, să sesizeze una dintre instanţele de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, şi art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
Prin sentinţa nr. 349/CA/2023 din data de 21 iunie 2023, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi funcţionale a Tribunalului Bihor, excepţie invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Arad – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut dispoziţiile prevăzute art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 şi art. 127 alin. (2) C. proc. civ.
A mai reţinut că reclamanta a indicat faptul că Tribunalul Bihor nu este competent să judece cauza, exprimându-şi în mod expres dorinţa de a nu i se judeca cererea de către Tribunalul Bihor, care are şi calitatea de pârât în cauză.
Prin sentinţa civilă nr. 863 din data de 4 octombrie 2023, Tribunalul Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal litigii de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut dispoziţiile prevăzute art. 127 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are posibilitate, nu obligaţia, să sesizeze una dintre instanţele de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Or, Tribunalul Cluj este o instanţă aflată în raza teritorială a Curţii de Apel Cluj.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor.
Competenţa teritorială reprezintă posibilitatea acordată de legiuitor unei instanţe judecătoreşti ca aceasta, în temeiul prevederilor legale, a unor hotărâri judecătoreşti sau pe baza voinţei părţilor, să judece un litigiu.
Reclamanta s-a adresat cu cererea sa privind comunicarea informaţiilor de interes public, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, Tribunalului Iaşi care, prin sentinţa nr. 383/2022, a declinat competenţa de soluţionare a cererii reclamantei, în favoarea Tribunalului Cluj, reţinând aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 127 alin. (2)1, cu referire la alin. (1) şi (2) C. proc. civ., texte de lege ce instituie o prorogare legală de competenţă, în situaţia litigiilor în care este implicat un judecător sau o instanţă de judecată, în calitate de pârât(ă).
La rândul său, Tribunalul Cluj, prin sentinţa nr. 2729/2022, considerând că nu este instanţa competentă să judece cauza, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, ca instanţă de la sediul pârâtului, raportat la art. 22 din Legea nr. 544/2001, reţinând faptul că reclamanta nu a înţeles să se prevaleze de norma legală in favorem, prevăzută de art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., iar instanţa necompetentă – Tribunalul Iaşi – nu avea căderea să opteze în locul reclamantei pentru una dintre instanţele prevăzute conform art. 127 alin. (2)1 raportat la alin. (2) C. proc. civ.
La rândul său, Tribunalul Bihor prin sentinţa nr. 349/CA/2023 din data de 21 iunie 2023, considerând că nu este instanţa competentă să judece cauza, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Arad, raportat la art. 22 din Legea nr. 544/2001 şi art. 127 alin. (2) C. proc. civ.
La rândul său, Tribunalul Arad prin sentinţa nr. 863 din data de 4 octombrie 2023, considerând că nu este instanţa competentă să judece cauza, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, raportat la dispoziţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are posibilitate, nu obligaţia, să sesizeze una dintre instanţele de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Or, Tribunalul Cluj este o instanţă aflată în raza teritorială a Curţii de Apel Cluj.
Sub aspectul competenţei teritoriale în soluţionarea prezentei cauze, instanţa reţine că, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, "în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7."
În speţa de faţă, autoritatea publică reclamată de încălcarea drepturilor stabilite de Legea nr. 544/2001, este chiar Tribunalul Bihor.
Devin, astfel, incidente dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (2)1 din C. proc. civ., potrivit cărora: "(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.
(21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz." .
Este adevărat că instanţa sesizată de reclamantă - Tribunalul Iaşi - nu întruneşte niciunul dintre criteriile stabilite de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 şi nici pe cel de instanţă din circumscripţia unei curţi de apel învecinate celei de care aparţine pârâtul, însă nu acelaşi lucru se poate afirma despre Tribunalul Cluj, instanţă în favoarea căreia a fost declinată spre soluţionare prezenta cauză.
Ca atare, instanţa constată că reclamanta a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., afirmând fără echivoc că prezenta cauză nu poate fi soluţionată chiar de către instituţia pârâtă (Tribunalul Bihor) şi a înregistrat acţiunea la o altă instanţă, care însă nu se afla în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.
Astfel, având în vedere poziţia reclamantei, care a optat să nu înregistreze prezenta acţiune pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., instanţa constată că în mod corect Tribunalul Arad a ales unul dintre tribunalele aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfantul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea şi pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.