Inadmissibility of Cassation Appeal Against Final Decision on Motion for Review of Administrative Agricultural Subsidy Cancellation

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, reţine următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16.09.2019, sub nr. de dosar x/2019, reclamanta A. prin reprezentant legal B. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mehedinţi, constatarea executării actului administrativ unilateral Proces Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/26.06.2019 – titlu executoriu întocmit de APIA Mehedinţi până la soluţionarea definitivă a cauzei, obligarea pârâtei de a depune înscrisurile autentice, copie certificată care au stat la baza elaborării actului administrativ, admiterea acţiunii, anularea procesului-verbal şi a deciziei nr. x/08.0.2019 a APIA Mehedinţi şi repunerea părţii vătămate în situaţia anterioară emiterii procesului-verbal; obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 RON reprezentând daune morale cât şi la plata cheltuielilor de judecată.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 971/2020 din data de 25 martie 2020 Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta A. PRIN REPREZENTANT LEGAL B. şi pe pârâta AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI, a anulat Decizia nr. 9972 din 08.08.2019 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mehedinţi, precum şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 02.07.2019 emis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mehedinţi, obligând pârâta să plătească reclamantului suma de 1312,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe recurenta-pârâtă AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Soluţia pronunţată de instanţa de recurs

Prin decizia civilă nr. 2137 din data de 11.11.2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a a admis recursul formulat recurentul-pârât AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI împotriva sentinţei civile nr. 971/25.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. prin reprezentant legal B., a casat sentinţa recurată şi, rejudecând, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Cererea de revizuire exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta A., solicitând schimbarea deciziei, iar în rejudecare, să fie respins recursul, ca nefondat. Totodată, a solicitat suspendarea deciziei civile nr. 2137/2020 conform art. 512 şi art. 513 C. proc. civ., până la finalizarea definitivă a căilor extraordinare de atac, această cerere de revizuire fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2021

Hotărârea ce face obiectul controlului judecătoresc dedus prezentei judecăţi

Prin decizia civilă nr. 917 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată la data de 06.04.2022 s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 2137 din data de 11.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mehedinţi, ca nefondată, respingându-se deopotrivă şi cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 917 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată la data de 06.04.2022, a declarat recurs revizuenta A., prin reprezentant legal, în persoana domnului B., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alineta 1 pct. 8 Cod procedută civilă.

În cadrul cererii de recurs s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate, reanalizarea cererii de revizuire din 01.10.2021 întemeiată pe art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, urmând a se constata că revizuirea este admisibilă şi întemeiată şi să se anuleze decizia civilă nr. 2137/2020 pentru erorile judiciare şi motivele de nelegalitate menţionate în cererea de revizuire, precum şi rejudecarea cauzei pe fond.

S-a solicitat deopotrivă a se amâna pronunţarea şi a se solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene emiterea unei Decizii preliminare privind chestiunea juridică de fond a poziţiei spaţiale a suprafeţei prag maxim 10 hectare.

Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Mehedinţi a formulat întâmpinare la recursul promovat de revizuenta A., prin reprezentant legal, solicitând respingerea cererii de recurs, ca nefondate.

Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui Completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 07.10.2022, s-a fixat primul termen pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 05.12.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, luând act de concluziile formulate de ambele părţi cu privire la admisibilitatea acestei căi de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., a reţinut cauza pentru a se pronunţa mai întâi pe acest aspect, raportat la caracterul definitiv al hotărârii recurate, acesta putând face inutilă cercetarea în fond a recursului.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate a recursului, Înalta Curte constată că recursul ce face obiectul prezentei judecăţi este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prin urmare, recursul declarat împotriva unei decizii definitive, este inadmisibil; o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În speţă, hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menţionat, fiind pronunţată într-o revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cu privire la care dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că " Hotărârea data asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Analizând " hotărârea revizuită", respectiv decizia civilă nr. 2137 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 11 noiembrie 2020, în dosarul nr. x/2019, se constată că şi aceasta are caracter definitiv, fiind pronunţată în calea de atac a recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, în condiţiile în care hotărârea ce face obiectul prezentei judecăţi - Decizia Civilă nr. 917 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - are caracter definitiv (fiind pronunţată în soluţionarea unei cereri de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. împotriva unei alte hotărâri – Decizia nr. 2137 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 11 noiembrie 2020 - care, la rându-i, a avut caracter definitiv), recursul declarat de revizuienta A. prin reprezentant legal B. împotriva acestei decizii, este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs, în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Concret, Înalta Curte constată că instanţa de recurs a fost învestită cu o cerere formulată împotriva unei hotărâri definitive, aspect în raport de care rezultă că demersul recurentei este inadmisibil.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care vizează exercitarea acţiunii civile prohibite, în mod expres sau implicit, de o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiţii de validitate a căii procedurale alese de parte, implicând contestarea dreptului părţii interesate de a sesiza instanţa.

Prin urmare, în condiţiile în care recursul de faţă vizează o hotărâre ce are caracter definitiv, instanţa de control constată că recurenta-revizuentă nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva acesteia, motiv pentru care Înalta Curte reţine că recursul promovat de aceasta este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare, calea de atac exercitată de parte nefiind prevăzută de lege.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de revizuenta A. prin reprezentant legal B., ca inadmisibil, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de revizuenta A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 917 din 6 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2023.