Stamped suspension claim annulment upheld; appeal inadmissible under Article 457(1) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the lower court's order (Încheierea nr. 108/CA/2022) that had annulled the suspension claim as unstamped and the related annulment claim. The dispute arose from the plaintiff's action against the Court of Appeal seeking suspension and annulment of its individual administrative acts; the lower court had struck out the suspension claim for failure to pay the stamp duty. The decisive legal basis was Article 457(1) and Article 200(5) of the Civil Procedure Code, which provide that an order annulling a claim can only be challenged by a request for reexamination, not by an appeal, as such orders are not among those listed in Article 483(1) as subject to recurs; the court also referenced Constitutional Court decisions confirming the constitutionality of this exclusive remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 200 alin. (5) din C. proc. civ, art. 200 din C. proc. civ, art. 483 C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 200 alin. (7) din C. proc. civ; Stamped suspension claim annulment upheld; appeal inadmissible under Article 457(1) CPC: 108/CA/2022) that had annulled the suspension claim as unstamped and the related annulment claim. The dispute arose from the plaintiff's action against the Court of Appeal seeking suspension and annulment of its individual administrative acts; the lower court had struck out the suspension claim for failure to pay the stamp duty. The decisive legal basis was Article 457(1) and Article 200(5) of the Civil Procedure Code, which provide that an order annulling a claim can only be challenged by a request for reexamination, not by an appeal, as such orders are not among those listed in Article 483(1) as subject to recurs; the court also referenced Constitutional Court decisions confirming the constitutionality of this exclusive remedy.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 16 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Cluj a solicitat, suspendarea şi anularea actelor administrative cu caracter individual reprezentate de Hotărâre cameră de consiliu nr. 86/05.05.2022 dată în dosar x/2022, încheierea nr. 87/05.05.2022 dată în dosar x/2021 şi încheierea nr. 88/05.05.2022 dată în dosar x/2021 ale Curţii de Apel Cluj.
2. Hotărârea recurată
Prin încheierea nr. 108/CA din data de 23 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia netimbrării cererii de suspendare invocată din oficiu şi s-a anulat ca netimbrată cererea având ca obiect suspendare executare act administrativ formulată de reclamantul A..
Prin încheierea nr. 131/CA/22 – PI pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal s-a anulat cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamantul A..
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii nr. 108/CA din data de 23 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat apel reclamantul A. criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
4. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, examinând cu prioritate, admisibilitatea căii de atac, urmează a respinge calea de atac ca inadmisibilă, ceea ce face inutilă analiza fondului.
Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, "indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Prin încheierea de şedinţă din data nr. 108/CA din data de 23 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal instanţa a admis excepţia netimbrării cererii de suspendare anulând-o ca netimbrată.
Totodată, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea aceloraşi acte administrative, Prin încheierea nr. 131/CA/22 – PI pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în temeiul art. 200 alin. (1)-(4) din C. proc. civ. s-a anulat cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamantul A., cu drept de reexaminare.
Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (5) din C. proc. civ.: "Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării".
Potrivit alin. (7) al art. 200 din C. proc. civ. (7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Dispoziţiile art. 483 C. proc. civ. prevăd că "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul prezentei căi de atac prin care s-a verificat regularitatea timbrării cererii de suspendare, nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., împotriva acesteia putând fi formulată doar cerere de reexaminare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 alin. (7) din C. proc. civ., prin Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, Decizia nr. 97 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 28 aprilie 2014, sau Decizia nr. 410 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iulie 2014, Curtea Constituţională a reţinut că încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată astfel pronunţate este supusă căii de atac a reexaminării, cererea de reexaminare putând fi făcută de reclamant în 15 zile de la data comunicării. Soluţionarea cererii de reexaminare se face de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului. Acest complet poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit.
Curtea Constituţională a apreciat că prin cererea de reexaminare se analizează inclusiv legalitatea măsurii prin prisma îndeplinirii condiţiilor de formă. Faptul că împotriva încheierii de anulare reclamantul poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, prin încheiere definitivă, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel posibilitatea de a reveni asupra măsurii anulării, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Astfel, Curtea a reţinut că instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei, iar, în măsura în care cererea de reexaminare a fost respinsă, reclamantul are posibilitatea formulării unei noi cereri de chemare în judecată cu respectarea dispoziţiilor legale.
5. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii nr. 108/CA din data de 23 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 21 noiembrie 2023.