Judicial transfer request: balancing personal circumstances against objective court staffing needs

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x din data de 28.09.2022, doamna A., judecător la Judecătoria Corabia, a solicitat transferul la Judecătoria Craiova.

În motivarea cererii formulate, în esenţă, doamna judecător a invocat motive de ordin personal şi profesional, în sensul că are domiciliul în municipiul Craiova, unde locuieşte împreună cu soţul, intenţionând să întemeieze o familie, iar naveta de peste 200 km pe care o parcurge zilnic între localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instanţa la care funcţionează este de natură să-i afecteze viaţa personală şi profesională. Totodată, a manifestat disponibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în cadrul oricărei secţii şi oricărui complet sau compartiment la Judecătoria Craiova.

2. Hotărârea atacată

Prin Hotărârea nr. 2599 din data de 15 noiembrie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, cererea de transfer a fost respinsă.

În motivarea hotărârii s-a reţinut situaţia dificilă a resurselor umane la nivelul Judecătoriei Corabia, respectiv faptul că această instanţă funcţionează cu doar 60% grad de ocupare a posturilor de judecător prevăzute în schema de personal, din schema de 5 posturi de judecător fiind vacante 2 posturi, în contextul în care încărcătura de dosare/judecător este situată în apropierea mediei naţionale. Totodată, s-a reţinut că Judecătoria Corabia s-a confruntat şi se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte ocuparea posturilor vacante de judecător, apreciind că vacantarea unui post de judecător nu este oportună, pentru că ar crea disfuncţionalităţi majore în derularea activităţilor specifice instanţei.

3. Contestaţia formulată în cauză

Împotriva Hotărârii nr. 2599 din 15 noiembrie 2022 a secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată la data de 10 ianuarie 2023, doamna judecător A. a formulat contestaţie, invocând dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 [fost art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004].

În motivarea cererii sale, contestatoarea a prezentat situaţia de fapt, demersurile efectuate în vederea obţinerii transferului şi cadrul normativ aplicabil în materia discriminării şi în ceea ce priveşte transferului magistraţilor, arătând că legea nu prevede o ordine clară de preferinţă a criteriilor enumerate, dar datoria Consiliului Superior al Magistraturii este să le aplice în mod nediscriminatoriu.

A mai susţinut că în practica intimatului nu se poate prevedea în mod rezonabil o anumită manieră de aplicare a criteriilor prevăzute de lege pentru transfer, iar cazul său există o discriminare vădită faţă de colegii săi ale căror cereri de transfer au fost aprobate prin stabilirea diferită a priorităţii în analiza criteriilor legale.

De asemenea, a arătat că motivarea hotărârii contestate este ambiguă şi nu respectă în integralitate dispoziţiile art. 612 din Legea nr. 303/2004, pentru că au fost avute în vedere numai două dintre motivele de transfer, iar motivele de ordin personal au fost ignorate. Intimatul CSM, secţia pentru judecători i-a negat dreptul de a funcţiona la instanţa din localitatea de domiciliu, temeiurile respingerii cererii sale fiind exclusiv legate de volumul de activitate şi gradul de ocupare a schemei de personal la nivelul instanţei, fără a arăta în mod concret în ce mod ar fi afectată activitatea Judecătoriei Corabia, prin raportare la datele statistice.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 [fost art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004], art. 612 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 2 alin. (1)-(3) din O.G. nr. 137/2000, art. 14 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.

4. Apărările intimatului şi procedura derulată în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la 14 februarie 2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, considerând că în speţă nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate a actului atacat.

În esenţă, intimatul a arătat că soluţia dată cererii de transfer este legală, temeinică şi corespunzător motivată, fiind adoptată prin raportare la criteriile legale, care nu au o ordine de prioritate şi care necesită o evaluare comparativă şi cumulativă, astfel încât să se asigure un just echilibru între interesul public al bunei funcţionări a instanţei şi interesul legitim privat al persoanei care a solicitat transferul.

În speţă, alături de motivele de ordin personal şi profesional invocate în cererea de trensfer, a fost avută în vedere situaţia dificilă a resurselor umane la nivelul Judecătoriei Corabia, respectiv gradul de ocupare a posturilor din schema de personal şi încărcătura de dosare pe judecător, concluzia fiind aceea că argumentele prezentate de contestatoare nu relevă o situaţie excepţională, aptă să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat .

Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare, precum şi concluzii scrise însoţite de înscrisuri, prin care a combătut apărările intimatului, concluzionând că nu i-au fost analizate toate motivele invocate în susţinerea cererii de transfer, ceea ce confirmă argumentul de nelegalitate a hotărârii atacate constând în încălcarea dispoziţiilor legale sub aspectul motivării şi al analizării obiective a tuturor criteriilor reglementate.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Prin hotărârea supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută în art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, raportat la art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare la data învestirii instanţei, secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Judecătoria Corabia la Judecătoria Craiova, formulată de contestatoare.

Examinând hotărârea contestată prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, instanţa constată caracterul nefondat al contestaţiei, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi, analiza cererilor de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 612 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, nu trebuie să fie una formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii administrative în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, care să aibă aptitudinea de a menţine un echilibru rezonabil între interesul public pe care intimatul CSM are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer, în raport cu circumstanţele personale şi profesionale invocate.

În acest context, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în gestionarea resurselor umane din justiţie şi a carierei judecătorilor şi procurorilor, fără ca aceasta să conducă la concluzia că puterea discreţionară a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective şi de considerentele de oportunitate corespunzătoare circumstanţelor fiecărui caz.

Ţinând seama de împrejurarea că actul administrativ trebuie să aibă calitatea de a satisface atât rigorile legii, cât şi o nevoie socială determinată, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere se raportează la scopul legii, iar analiza respectării acestor limite vizează, în final, respectarea principiului proporţionalităţii, a echilibrului necesar între măsurile individuale şi interesul public ocrotit, potrivit sumei de atribuţii ce constituie competenţa legală a autorităţii publice (în speţă – interesul public al bunei funcţionări a justiţiei).

Aplicând aceste considerente de ordin general la situaţia juridică dedusă judecăţii în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în speţă nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate a hotărârii contestate, aceasta fiind susţinută de o motivare adecvată prin raportare la reglementarea cuprinsă în art. 612 din Legea nr. 303/2004.

Contrar afirmaţiilor contestatoarei, raportat la cadrul normativ privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nu există un "drept legitim" al judecătorului de a-şi desfăşura activitatea la instanţa din localitatea de domiciliu; domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer.

În condiţiile în care legea nu prevede o ordine de prioritate în analiza criteriilor, autoritatea publică dispune de un drept de apreciere în exercitarea căruia trebuie că urmărească menţinerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer şi criteriile de ordin personal sau profesional ale solicitanţilor, ţinând seama de circumstanţele fiecărui caz. De aceea, în lipsa unor elemente care să probeze că în situaţii absolut identice tratamentul a fost diferit, doar din admiterea sau respingerea unor cereri de transfer nu se poate reţine existenţa unei situaţii discriminatorii în ceea ce o priveşte pe contestatoare.

Or, în hotărârea contestată, a fost prezentată în detaliu situaţia Judecătoriei Corabia sub aspectul volumului de activitate raportat la numărul de posturi (5) şi la numărul de judecători în funcţie (3, la data analizării cererii), comparativ cu media naţională, şi, fără a fi ignorate motivele personale şi profesionale invocate de solicitantă, s-a apreciat că vacantarea încă a unui post de judecător la momentul respectiv ar fi generat dificultăţi majore în funcţionarea instanţei, care ar fi rămas doar cu un număr de doi judecători în activitate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că deşi privite în mod singular motivele de ordin personal şi profesional indicate în cererea de transfer ar fi putut contura interesul legitim privat în sensul obţinerii unei soluţii favorabile, în speţă a fost respectat principiului proporţionalităţii între măsura individuală dispusă şi interesul public al bunei funcţionări a instanţei. Aşa fiind, nu poate fi reţinută o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere de care dispunea Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea atribuţiei prevăzute în art. 611 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în vigoare la momentul analizării cererii.

Faţă de argumentele expuse, contestaţia judiciară formulată potrivit art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2599 din 15 noiembrie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.