Municipality prevails; financial correction annulled for tram procurement upheld.

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de x/2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Oradea a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării şi Administraţiei:

1. anularea Notei de Neconformitate nr. x/18.11.2019 ce vizează proiectul Elaborare proiect pentru autorizarea executării lucrărilor, PT pentru execuţia lucrărilor, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii Soluţie Inovativă pentru Creare Undă Verde pentru Tramvai Pod Dacia - B-dul x, Oradea, comunicată reclamantului la data de 05.12.2019, şi implicit, a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 3.627.858,49 RON;

2. anularea Deciziei nr. 48/27.01.2020, comunicată reclamantului la data de 31.01.2020, număr de înregistrare x, şi implicit, a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 3.627.858,49 RON;

3. obligarea pârâtului la plată către reclamant a tuturor reţinerilor financiare efectuate, cuantumul reţinerilor însumând la data promovării acţiunii, suma de 1.093.562,79 RON (reţinere de 1.045.748,59 RON aplicată la cererea de rambursare nr. x şi reţinere de 47.814,20 RON aplicată la cererea de rambursare nr. 8).

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 647 din data de 23.04.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Municipiul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării şi Administraţiei; a anulat nota de neconformitate nr. x/18.11.2019 şi decizia nr. 48/27.01.2020 şi a obligat pârâtul la plata către reclamant a tuturor reţinerilor financiare efectuate în baza notei de neconformitate nr. x/18.11.2019.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 647 din data de 23.04.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (după reorganizarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei), întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiate.

În dezvoltarea motivelor de recurs susţine că sancţiunea aplicată nu a avut la bază încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (3) şi (4) din H.G. nr. 3.95/2016, ci încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) şi ale art. 144 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

Astfel, potrivit art. 144 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), iar conform art. 11 din Legea nr. 98/2016:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lese.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege".

Susţine că în speţă nu se poate reţine aplicabilitatea prevederilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 în alegerea modalităţii de achiziţie publică, referitoare la faptul că valoarea estimată a tuturor achiziţiilor similare se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte, în cazul proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile.

Învederează faptul că, procedura de achiziţie a contractului de achiziţie publică în discuţie a fost iniţiată la data de 23.08.2018 (data publicării în SEAP), anterior semnării contractului de finanţare (nr. x/03.12.2018), astfel că instanţa de fond nu putea reţine necesitatea aplicării prevederilor legale sus-menţionate, contractul de finanţare fiind inexistent la acea dată.

Astfel, la data iniţierii procedurii, contractul nu avea caracterul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, sens în care prevederile art. 17 antemenţionate nu sunt aplicabile, iar simpla depunere a unei cereri de finanţare nu atrage implicit eligibilitatea proiectului.

Consideră că alegerea procedurii de licitaţie deschisă s-a făcut fără a fi asigurată o competiţie adecvată, iar intimata a divizat artificial atribuirea contractelor, în absenţa unor argumente şi documente care să demonstreze îndeplinirea condiţiilor impuse de lege, încălcând principiul concurenţei şi al transparenţei cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice.

Asupra modului de aplicare a prevederilor art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, ANAP şi-a exprimat opinia prin adresa nr. x/18.04.2017, în sensul că: "Pentru achiziţiile efectuate ulterior aprobării cererii de finanţare, necesare în vederea implementării proiectului, estimarea valorii se face conform art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, aplicând prevederile art. 17 alin. (1) prin raportare la fiecare proiect în parte.

În ceea ce priveşte achiziţiile efectuate anterior semnării contractului de finanţare, dar tot pentru scopul proiectului (cum ar fi serviciile de consultanţă pentru cererea de finanţare sau studiile de fezabilitate aferente obiectivelor din cadrul proiectului), estimarea se face conform art. 17 alin. (1) şi (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul bugetar şi nu la durata proiectului (chiar dacă valoare acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul proiectului)."

Arată că în acelaşi sens sunt şi alte speţe de pe site-ul ANAP.

De asemenea, consideră că nu se pot aplica nici dispoziţiile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, întrucât în speţă este vorba de atribuirea unui contract de execuţie lucrări.

Mai arată că alegerea modalităţii de achiziţie prin stabilirea valorii estimate a tuturor achiziţiilor se face prin raportare la proiect sau prin raportare la obiectivul de investiţie (conform art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016) numai în măsura în care nu se încalcă vreo dispoziţie a Legii nr. 98/2016.

Consideră că sunt relevante dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care prevăd că un contract de achiziţie nu poate fi divizat în mai multe contracte distincte de valori mai mici, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire stabilite prin lege. Or, repartizarea lucrărilor (cu o valoare totală peste pragul stabilit pentru publicarea anunţului de participare în JOUE) în mai multe contracte, cu o valoare sub pragul JOUE, reprezintă tocmai o asemenea divizare interzisă de lege şi de directiva transpusă, dacă alegerea procedurii s-ar raporta la proiect.

Potrivit manualului de utilizare SEAP, disponibil pe site-ul http:/www.x.ro, dacă valoarea estimată a contractului, definită în secţiunea II, depăşeşte pragul necesar publicării în OJ, bifa -Trimite la OJ- va fi marcată automat de sistem, iar dacă anunţul de participare este destinat publicării în Jurnalul Oficial, fie datorită valorii acestuia, fie prin voinţa autorităţii contractante, acest lucru va fi semnalat prin mesajul «Anunţul va fi transmis către OJEU afişat în toate secţiunile formularului».

Prin urmare, intimata avea obligaţia să aleagă, ca procedură de atribuire, licitaţia deschisă (cum a şi făcut) şi să publice un anunţ în JOUE, conform art. 144 alin. (2) din Legea 98/2016, ţinând cont de faptul că valoarea estimată depăşeşte pragul de la art. 7 alin. (1).

Drept urmare, având în vedere că singura constrângere în ceea ce priveşte publicarea automată a anunţurilor în JOUE de către SEAP o reprezintă pragurile valorice de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, UATM Oradea avea obligaţia de a marca în anunţul de participare, la secţiunea "Informaţii generale", bifa -Trimite la OJ- în vederea respectării prevederilor de mai sus.

Consecinţa unei asemenea neglijenţe este lipsa de publicitate la nivel european, abatere sancţionată cu o corecţie financiară de 25% din valoarea contractului, întrucât Comisia europeană consideră lipsa de transparenţă/publicitate ca una dintre cele mai grave abateri, sancţionate ca atare.

Arată că lucrările executate într-o unitate administrativ teritorială trebuie concepute ca o investiţie integrată, având în vedere obiectivul similar al acestor lucrări, localizarea geografică şi caracterul lor tehnico-economic, aşa încât acestea trebuie privite ca un proiect sau strategie de dezvoltare integrată la nivel local.

În acest sens, autorităţile trebuie să ţină cont de interpretarea termenului "lucrare" astfel cum reiese din Hotărârea C-16/98 - 5 octombrie 2000 a Curţii Europene de Justiţie. (Motivarea hotărârii Curţii Europene de Justiţie a fost făcută în contextul juridic al Directivei 2004/18/CE, dar aceasta este valabilă şi în contextul Directivei 2014/24/UE).

Astfel, dacă lucrările sunt legate de aceeaşi zonă, sunt realizate de către aceeaşi autoritate contractantă si vizează, în ansamblu, îndeplinirea aceleiaşi funcţii economice şi tehnice acestea vor fi considerate "o lucrare" în sensul prevăzut în directivă.

În speţă, contractele au fost legate de aceeaşi zonă UATM Oradea, au fost lansate de către aceeaşi autoritate contractantă şi au vizat, în ansamblu, îndeplinirea aceleiaşi funcţii economice şi tehnice, motiv pentru care respectivele contracte trebuie să fie considerate ca făcând parte din aceeaşi lucrare.

Pe cale de consecinţă, având în vedere că valoarea totală estimată a achiziţiei din speţă, calculată conform regulilor de la Capitolul II Secţiunea a II-a din H.G. nr. 395/2016, este de licitaţie deschisă, iar valoarea pragului implică în mod obligatoriu publicarea anunţului de participare în JOUE, chiar dacă achiziţiile în cauză se fac prin intermediul mai multor proceduri de licitaţie deschisă, fiecare cu valori mai mici decât valoarea pragului prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, publicarea în JOUE este obligatorie pentru toate anunţurile de participare corespunzătoare fiecăruia dintre aceste contracte.

Din punct de vedere al legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, similaritatea produselor se stabileşte prin raportare la necesităţile obiective ale autorităţii contractante/scopul achiziţiei, cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Totodată, conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziţia de produse ce îndeplinesc cumulativ condiţiile de similaritate, în situaţia în care atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea estimată a tuturor loturilor.

În consecinţă, la alegerea modalităţii de atribuire în funcţie de valoarea estimată a contractelor, intimata nu a ţinut cont de prevederile art. 17 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 395/2017, potrivit cărora trebuia să se raporteze la valoarea tuturor achiziţiilor care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar.

Mai mult, solicită să se aibă în vedere şi faptul că actele administrative se bazează pe o prezumţie de autenticitate şi veridicitate, aşa încât intimata avea obligaţia să facă dovada că actele atacate au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare la data emiterii lor.

4. Apărările formulate în cauză.

Deşi a fost legal citat, intimatul-reclamant Municipiul Oradea nu a formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 26 mai 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 1 noiembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, conform considerentelor de mai jos.

Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea Notei de neconformitate nr. x/18.11.2019 ce vizează proiectul Elaborare proiect pentru autorizarea executării lucrărilor, PT pentru execuţia lucrărilor, asistenţă tehnică din partea proiectantului şi execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii Soluţie Inovativă pentru Creare Undă Verde pentru Tramvai Pod Dacia - B-dul x, Oradea, şi implicit a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 3.627.858,49 RON; anularea Deciziei nr. 48/27.01.2020, respectiv a obligaţiei de plată a corecţiei financiare în sumă de 3.627.858,49 RON; obligarea pârâtului la plata către reclamant a tuturor reţinerilor financiare deja efectuate raportat la corecţia financiară aplicată, cuantumul reţinerilor însumând la data promovării acţiunii suma de 1.093.562,79 RON (reţinere de 1.045.748,59 RON aplicată la cererea de rambursare nr. x şi reţinere de 47.814,20 RON aplicată la cererea de rambursare nr. 8).

Prima instanţă a admis cererea dedusă judecăţii, a anulat Nota de neconformitate nr. x/18.11.2019 şi decizia nr. 48/27.01.2020 şi a obligat pârâtul la plata către reclamant a tuturor reţinerilor financiare efectuate în baza notei de neconformitate nr. x/18.11.2019.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, în dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-pârât susţine că, sancţiunea aplicată nu a avut la bază încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (3) şi (4) din H.G. nr. 395/2016, ci încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 114 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, context în care hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii.

Înalta Curte constată că potrivit motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Conform art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 "Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: a) 24.977.096 RON, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări".

Dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016, menţionează următoarele: "(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicare a procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege."

Potrivit art. 144 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: "Publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1)."

În ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor legale sus-citate, Înalta Curte constată că aceste aspecte au fost analizate de prima instanţă şi în mod corect aceasta a reţinut că, anterior datei publicării în SEAP a anunţului nr. x/23.08.2018 şi anterior modificării H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, art. 17 din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevedea următoarele:

(1) Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor modalităţi de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1) lit. a).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.

(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente, cu condiţia ca respectivele investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, sau local:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;

b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite;

c) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigenţie de şantier pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte".

După modificările introduse prin H.G. nr. 419/2018, dispoziţiile art. 17 din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016, astfel cum erau în vigoare la momentul publicării de către reclamant a anunţului nr. x, respectiv la data de 23.08.2018, prevăd următoarele:

"(1) Autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a achiziţiei;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, prevederile prezentului articol se aplică prin raportare la durata contractului de finanţare/proiect.

(4) Fără a afecta celelalte prevederi ale prezentului articol, pentru contractele de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;

b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite;

c) pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte, expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la incendiu, consultanţă, asistenţă tehnică şi altele, care necesită specialişti certificaţi/atestaţi pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte şi în funcţie de valoarea obţinută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea de achiziţie corespunzătoare".

Din cuprinsul dispoziţiilor legale sus-citate rezultă că, anterior modificărilor survenite prin adoptarea H.G. nr. 419/2018, autoritatea contractantă trebuia să aibă în vedere valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, iar, în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă avea posibilitatea de a alege procedura de atribuire în funcţie de considerentele expuse la art. 17 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016, cu condiţia ca respectivele investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, sau local.

Or, după modificarea H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, autoritatea contractantă nu mai are obligaţia de a ţine cont de achiziţiile (cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă) pe care intenţionează să le atribuie în cursul anului bugetar, ci va alege procedura de atribuire în funcţie de valoarea estimată a achiziţiei, de complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit sau de îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire, urmând ca în aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă să se raporteze la valoarea estimată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la art. 17 alin. (1) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

În acest context, în mod corect a reţinut prima instanţă că, după modificarea H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, pentru contractele de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă va alege procedura de atribuire în funcţie de considerentele expuse la art. 17 alin. (4) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016, chiar dacă respectivele investiţii fac parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, sau local.

Cu privire la dispoziţiile art. 17 alin. (3) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016, anterior modificărilor survenite prin H.G. nr. 419/2018, se observă că acestea prevedeau ca unic criteriu de alegere a modalităţii de achiziţie aplicarea prevederilor art. 17 alin. (1) prin raportare la fiecare proiect în parte, iar după modificarea H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, la art. 17 alin. (3) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016 s-a introdus un al doilea un criteriu de alegere a modalităţii de achiziţie, şi anume aplicarea prevederilor art. 17 prin raportare la durata contractului de finanţare.

În acest context, Înalta Curte constată că, în mod corect a reţinut prima instanţă că, deşi la data publicării de către reclamant a anunţului nr. x/23.08.2018 în SEAP, erau în vigoare dispoziţiile art. 17 din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016, pârâtul nu a ţinut cont de modificările legislative survenite, reţinând situaţia de fapt prin prisma acestor dispoziţii în forma anterioară modificării prin H.G. nr. 419/2018 şi care nu mai erau în vigoare.

Prin urmare, soluţia primei instanţe, analizată în raport de aspectele incidente la momentul pronunţării sale, reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei atacate care să intre în sfera de reglementare a art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene împotriva sentinţei nr. 647 din 23 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.