Judicial Transfer Denial: Balancing Personal Interests Against Judicial Staffing Deficits and Caseload Volume

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor organizate în perioada ianuarie- martie 2023, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 Bucureşti.

Prin Hotărârea nr. 851 din 30 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer formulată.

În motivarea hotărârii, secţia pentru Judecători a avut în vedere, în esenţă, prevederile art. 192 şi art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, situaţia posturilor vacante la Judecătoria Bârlad, volumul de activitate la instanţele implicate şi motivele de ordin personal invocate prin cerere.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestei hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestaţie, solicitând anularea hotărârii şi admiterea cererii de transfer de la Judecătoria Bârlad la Judecătoriile Sectorului 3, 2, 4, 5, 6 sau 1 Bucureşti.

În motivarea contestaţiei, s-au arătat, în esenţă următoarele:

În fapt, a fost numită în funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad, prin Decretul de numire 1243 din 21.12.2017 publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1020/22. XII.2017 ca urmare a promovării examenului de admitere în magistratură organizat în perioada 4 iulie - 12 octombrie 2017 şi activează în cadrul Judecătoriei Bârlad de la data numirii sale ca judecător, respectiv data de 22.12.2017.

Prin Hotărârea din 30.03.2023 emisă de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea sa de transfer la Judecătoriile Sectorului 3,2,4, 5, 6 sau 1.

În cadrul aceleaşi sesiuni, 3 judecători din cadrul Judecătoriei Bârlad au formulat cereri de transfer la alte instanţe, 2 dintre ei fiind numiţi în profesia de judecător la data de 29.12.2019. secţia pentru judecători a C.S.M. a analizat aceste cereri, a admis o cerere, respectiv a doamnei judecător B., numită judecător, ulterior contestatoarei.

Activează în cadrul Judecătoriei Bârlad de la data numirii sale ca judecător, respectiv, 22.12.2017 (de aproximativ 5 ani şi 4 luni), iar în această perioadă a judecat atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

La momentul numirii în cadrul Judecătoriei Bârlad activau 5 judecători pe o schemă de 10 judecători, însă la momentul formulării cererii de transfer erau numiţi 7 judecători, iar 2 locuri se aflau pe lista posturilor de judecător scoase la concursurile de admitere în magistratură.

Motivele pentru care a solicitat şi solicită în continuare transferul sunt: dezvoltarea profesională, întemeierea propriei familii, reîntregirea familiei care se află în Bucureşti şi necesitatea de a fi alături de tatăl său, a cărui stare de sănătate este extrem de gravă (ceea ce presupune să îi acorde sprijin material şi moral), apreciind că oraşul Bucureşti satisface toate aceste cerinţe.

În prezentarea motivelor, arătă că din punct de vedere profesional, din momentul în care a început să îşi desfăşoare activitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad şi până în prezent, a întreprins în mod constant eforturi pentru a soluţiona, pronunţa şi redacta hotărârile judecătoreşti într-un termen rezonabil pentru ca justiţia să fie apreciată eficientă şi, a realizat cu respectarea termenelor stabilite, toate atribuţiile date în sarcina sa, pe lângă activitatea de judecată şi atribuţiile ce decurg din calitatea de judecător delegat la compartimentele instanţei.

Arătă că în prezent nu înregistrează restanţe la redactarea hotărârilor, iar în cei peste 5 ani de activitate a soluţionat un număr de 5.660 de dosare cu o complexitate cumulată de 22.493 de puncte şi rulat un număr de 6.327 dosare, cu o complexitate cumulată de 27.501 puncte, conform statisticii pe care înţeleg să o anexez din programul informativ C..

Consideră că instanţele din Bucureşti îi pot oferi şi mai multe oportunităţi de dezvoltare profesională, având în vedere complexitatea cauzelor care se reflectă şi în calitatea hotărârilor judecătoreşti, criteriu pe care îl consideră că exprimă modul în care înţelege să îşi desfăşoare profesia de judecător.

Cu privire la motivele de ordin personal subliniază că până la acest moment i-au fost respinse un număr de 9 cereri de transfer, iar la data de 16.02.2023 a fost respinsă cererea Judecătoriei Sectorului 3 de delegare a sa, la instanţa menţionată şi faţă de modalitatea de exercitare a profesiei de aproximativ 5 ani şi 4 luni (respectiv volumul de activitate, starea de sănătate a membrilor familiei, naveta între localitatea de unde îşi desfăşoară activitatea şi oraşul unde îşi desfăşoară viaţa socială, perioada de timp în care sunt departe de oamenii dragi), viaţa personală îi este deosebit de afectată.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe prevederile art. 191 din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, precum şi pe celelalte dispoziţii legale, la care a făcut referire în cuprinsul contestaţiei.

3. Apărarea formulată de intimat

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii – secţia pentru judecători a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor, probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte urmează a respinge contestaţia ca neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte:

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada ianuarie- martie 2023, contestatoarea A., judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad, a solicitat transferul la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 Bucureşti.

Prin Hotărârea nr. 851 din 30 martie 2023, contestată în prezenta cauză, secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A., de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 Bucureşti.

Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea solicită anularea hotărârii din data de 30.03.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecinţa admiterii cererii sale de transfer de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 5, 6 sau 1 din Bucureşti.

În esenţă, contestatoarea a susţinut că, hotărârea atacată ar fi netemeinică întrucât în mod constant cererile sale de transfer au fost respinse (9 cereri de transfer formulate până în prezent), iar în şedinţa din data de 30.03.2023 secţia pentru judecători a admis cererea de transfer a doamnei judecător B., numită în funcţie ulterior reclamantei. Totodată, contestatoarea a arătat că, activează de 5 ani şi 4 luni la Judecătoria Bârlad, că a soluţionat cauze atât în materie penală, cât şi în materie civilă şi că doreşte să îşi reîntregească familia care este în Bucureşti, să fie alături de tatăl său care este bolnav, să se dezvolte profesional şi să îşi întemeieze propria familie.

Cu titlu prealabil, constată Înalta Curte că prin cererea de transfer, contestatoarea nu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - acest transfer nefiind analizat prin hotărârea atacată, astfel că aceasta nu poate solicita direct, prin cererea de chemare în judecată, transferul de la Judecătoria Bârlad, la această instanţă.

Contrar susţinerilor contestatoarei, Înalta Curte reţine că hotărârea atacată este legală şi temeinică, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii analizând şi interpretând în mod corect toate criteriile prevăzute de lege, privind transferul judecătorilor.

Potrivit art. 192 din Legea nr. 303/2022, "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială."

Din analiza traseului profesional, reiese că, la data formulării cererii de transfer, contestatoarea avea o vechime în magistratură de 5 ani şi 1 lună, perioadă în care a activat în calitate de judecător la Judecătoria Bârlad.

Constată Înalta Curte că, secţia pentru judecători a apreciat în mod corect că îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru ca un judecător să obţină transferul, conferă acestuia o vocaţie la transfer, care poate fi valorificată în anumite condiţii care să corespundă, totodată, nevoilor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor unui act de justiţie de calitate, efectuat cu celeritate.

Secţia pentru judecători a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare, prin raportare la criteriile legale în mod comparativ şi cumulativ, fără o ordine de prioritate, dar şi prin raportare la necesitatea menţinerii unui echilibru între interesul public - buna funcţionare a instanţelor implicate, şi interesul legitim privat al contestatoarei, reţinând în mod corect situaţia dificilă a Judecătoriei Bârlad, precum şi situaţia tuturor solicitanţilor de transfer.

În ceea ce priveşte datele personale ale magistraţilor care au formulat cereri de transfer, contrar celor susţinute de către contestatoare, reţine Înalta Curte că, secţia pentru judecători a analizat în mod efectiv aceste motive, care au fost coroborate cu datele obiective privind volumul de activitate şi situaţia posturilor de judecător de la instanţele implicate în procedura transferului, precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionări a acestor instanţe.

Astfel, în contextul în care legea conferă judecătorului o vocaţie la transfer care poate fi valorificată doar în anumite condiţii care să corespundă, totodată, cerinţelor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor unui act de justiţie de calitate, efectuat cu celeritate, secţia pentru judecători a apreciat în mod corect că motivele invocate de contestatoare nu puteau prevala la acel moment faţă de interesele instanţei de la care aceasta provenea, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrarea volumului de muncă.

Aşadar, motivele de ordin personal invocate de contestatoare în cadrul procedurii de transfer pe de o parte nu reprezentau situaţii excepţionale, iar pe de altă parte, nu constituiau singurele criterii legale avute în vedere şi nu exista nicio împrejurare pentru care să se acorde prioritate doar acestor criterii.

Totodată, criteriile reprezentate de volumul de activitate şi de schemele de personal ale instanţelor implicate în procedura transferului constituie criterii prevăzute de lege, care se analizează coroborat cu celelalte criterii legale, fără a exista o ordine de prioritate a acestora.

Secţia pentru judecători a reţinut în mod corect situaţia dificilă cu care se confrunta Judecătoria Bârlad sub aspectul volumului foarte mare de activitate, situat mult peste media naţională, şi al numărului de judecători care îşi desfăşurau activitatea, situaţie care se suprapunea cu cea a unei scheme deja subdimensionată.

Prin urmare, în vederea preîntâmpinării unor asemenea situaţii şi pentru a evita perturbarea activităţii Judecătoriei Bârlad prin supraîncărcarea celorlalţi judecători, în mod întemeiat, secţia pentru judecători a apreciat oportun transferul unui singur judecător de la această instanţă. Astfel, cererea formulată de doamna judecător B. a fost în mod corect considerată prioritară, în raport de avizele instanţelor implicate, de schema de personal subdimensionată precum şi de volumul mare de activitate înregistrate la Judecătoria Găeşti, ţinându-se cont, totodată, şi de motivele personale invocate.

Referitor la susţinerile contestatoarei referitoare la transferul doamnei judecător B., precum şi la hotărârile emise cu privire la cererile sale de transfer anterioare, Înalta Curte reţine că sunt nefondate.

Secţiile corespunzătoare ale Consiliului analizează fiecare cerere de transfer în funcţie de circumstanţele specifice şi de criteriile legale, care nu au o ordine de prioritate.

Prin urmare, raţiunile avute în vedere de secţia pentru judecători în cadrul soluţiilor respective sunt diferite, întrucât au avut la bază cereri formulate în sesiuni de transferuri diferite sau de titulari diferiţi, instanţele implicate în procedura transferului având specific dinamic distinct cu privire la situaţia posturilor vacante, încărcătura şi volumul de activitate, fiind invocate şi circumstanţe personale şi profesionale diferite.

Aşa cum reiese din avizele prevăzute de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, confirmate de Curtea de Apel Iaşi, prin punctele de vedere emise în conformitate cu acelaşi articol, Judecătoria Bârlad avea o situaţie dificilă sub aspectul volumului de activitate, situat cu mult peste media naţională, şi al numărului de judecători care îşi desfăşurau activitatea, situaţie care se suprapunea cu cea a unei scheme deja subdimensionată, iar Judecătoria Găeşti - instanţa la care a solicitat transferul doamna judecător B. -, avea o schemă de personal subdimensionată şi cel mai mare volum de activitate dintre instanţele la care au solicitat transferul judecătorii de la Judecătoria Bârlad.

Vacantarea unui alt post din cadrul Judecătoriei Bârlad, respectiv postul doamnei judecător A., ar fi avut consecinţe negative în ceea ce priveşte volumul de activitate al celorlalţi judecători, prin redistribuirea dosarelor, accentuând deficitul de personal existent.

Aşadar, Înalta Curte nu poate reţine existenţa unei practici neunitare a Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de transfer, atât timp cât solicitările magistraţilor sunt analizate în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărui caz în parte, iar normele care reglementează instituţia transferului au caracter supletiv şi conferă doar o vocaţie în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept în favoarea solicitantului.

Totodată, constată Înalta Curte că, toate cererile de transfer au fost analizate prin raportare la aceleaşi criterii legale, iar stabilirea caracterului determinant al anumitor criterii în soluţionarea cererilor de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, este consecinţa faptului că fiecare cerere se analizează în funcţie de circumstanţele sale concrete, în scopul gestionării corecte a resurselor umane.

Astfel, nu se poate reţine existenţa unei situaţii similare cu cea a contestatoarei şi aplicarea unui tratament diferenţiat acesteia, soluţionarea cererilor de transfer presupunând o analiză a unor motive proprii fiecărui solicitant, precum şi o analiză a specificului distinct al fiecărei instanţe implicate în procedură, la momentul soluţionării unor astfel de cereri.

În raport cu cele expuse anterior, reiese că, în situaţia de faţă nu sunt întrunite condiţiile existenţei unei discriminări aşa cum este definită de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 deoarece, pe de o parte, nu a existat o restrângere, o înlăturare a recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale contestatoarei, în condiţiile în care nu este reglementat niciun drept al acesteia la transfer, iar pe de altă parte, motivele determinante care au condus la respingerea cererii sale de transfer au fost reprezentate de echilibrarea schemei de personal raportat la volumul de activitate de la Judecătoria Bârlad care constituie un scop legitim.

În ceea ce priveşte avizele comunicate de instanţele implicate, potrivit art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte constată că acestea sunt consultative, fiind relevante în adoptarea unei soluţii cu privire la cererile de transfer formulate de magistraţi.

În mod corect secţia pentru judecători a avut în vedere şi a dat prioritate avizelor nefavorabile emise de Judecătoria Bârlad şi de Curtea de Apel Iaşi faţă de rolul însemnat al preşedinţilor curţilor de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanţelor arondate.

Observă Înalta Curte că, acest criteriu legal a fost analizat prin coroborare cu alte criterii legale relevante, respectiv, volumul de activitate şi schema de personal ale instanţelor implicate, precum şi motivele invocate în susţinerea cererii.

Contrar susţinerilor contestatoarei Înalta Curte că, constată că, hotărârea atacată nu a fost adoptată cu exces de putere şi nu a condus la o vătămare a vreunui drept al acesteia.

În speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile excesului de putere, aşa cum sunt prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, câtă vreme, hotărârea de respingere a cererii de transfer formulată de contestatoare, a fost emisă în limitele competenţelor legale, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de Legea nr. 303/2022, referitoare la transferul judecătorilor.

Prin urmare, ţinând cont de considerentele de fapt şi de drept menţionate anterior, în conformitate cu prevederile art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, va respinge contestaţia, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 851 din 30 martie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.