Conflict of interest in local tax voting upheld; appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/22 februarie 2022, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate şi comunicat la data de 23 februarie 2022.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1349 din 29 iunie 2022, a respins acţiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că, în considerente, instanţa de fond a reţinut că nu se impune dovedirea în concret a unor interese patrimoniale, raţiunea instituirii conflictului de interese fiind aceea dea înlătura orice suspiciune, orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi competenţelor legale de către funcţionarii publici, fără a fi necesar să se dovedească, pentru stabilirea conflictului de interese, existenţa unor avantaje patrimoniale, fiind invocată şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această chestiune.

Concluzia instanţei de fond, care a condus la respingerea contestaţiei, se referă la calificarea intenţiei legiuitorului de a asigura garanţii de obiectivitate, fiind suficient ca beneficiul să aibă caracter potenţial, nu şi efectiv.

În opinia recurentului, soluţia instanţei de fond este nelegală, raportat limitativ la motivele de recurs reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În interpretarea normei de drept material, respectiv art. 70 din cuprinsul Legii nr. 161/2003, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Analizând situaţia de fapt reţinută în cuprinsul raportului de evaluare, prin raportare la dispoziţiile legale invocate, actul administrativ contestat este nelegal şi netemeinic şi se impune anularea.

Textul de lege nu stabileşte în concret starea de conflict de interese, astfel cum este reţinută situaţia de fapt în cuprinsul raportului de evaluare, fiind interpretarea pârâtei raportat la norma de drept specială.

Analizând definiţia conflictului de interese şi prin prisma Ghidului privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, publicat la data de 15 ianuarie 2016, dar şi Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, se desprinde concluzia îndeplinirii cumulative a unor condiţii, pentru a exista un conflict de interese, respectiv calitatea de oficial public, participarea la o decizie în virtutea acestei calităţi şi interesul personal vizat de decizia luată sau la care a participat.

Recurentul susţine că primele două criterii, respectiv calitatea de oficial public, consilier local şi decizia la care a participat, adoptarea hotărârii privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, sunt lipsite de echivoc, însă interesul personal nu există, justificat doar prin prisma calităţii de titular al dreptului de proprietate cu privire la anumite imobile, fără a avea relevanţă întinderea acestui drept de proprietate, relativ la suprafaţa deţinută.

Existenţa unui interes personal este reprezentat de un beneficiu personal sau al unei persoane apropiate, beneficiu obţinut ca urmare a deciziei adoptate.

De observat că în cauză, hotărârea de consiliu local reglementează impozitele şi taxele locale la nivelul Comunei Cuza Vodă şi nu are un caracter personal.

Astfel cum am precizat şi anterior, hotărârea de consiliu local în cauză are caracter general, deci nu vizează situaţia personală sau a unei persoane apropiate, de natură să creeze un statut privilegiat în privinţa fiscalităţii faţă de ceilalţi contribuabili, pentru a se putea reţine una din ipotezele conflictului de interese, respectiv unul potenţial, aparent sau real.

Dând eficienţă interpretării conflictului de interese, astfel cum a fost reţinut de pârâtă, orice ales local s-ar afla într-o astfel de situaţie în cazul hotărârilor privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile în care una dintre cerinţe este domiciliul pe raza unităţii administrativ teritoriale, ce impune de principiu un drept de proprietate asupra unui imobil supus taxării.

Recurentul apreciază că nu are relevanţă întinderea dreptului de proprietate, în condiţiile în care Hotărârea Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă nr. 49/10 decembrie 2020 nu creează o situaţie discriminatorie din punct de vedere al fiscalităţii, faţă de ceilalţi contribuabili, prin stabilirea unor beneficii, sub forma scutirilor sau reducerii cuantumului impozitelor, neavând un caracter personal şi mai mult, fiind în concordanţă cu dispoziţiile Codul fiscal în privinţa legalităţii.

Prin prisma transparenţei decizionale, recurentul consideră că referatul de evaluare contestat este nelegal şi netemeinic, având în vedere că a completat şi înregistrat în termen legal atât declaraţia de avere, dar şi declaraţia de interese, obligaţie executată anual.

Referitor la practica judiciară reţinută în considerentele hotărârii instanţei de fond, recurentul apreciază ca nu se referă la o situaţie similară cu cea în care mă aflu, ci vizează un veritabil interes personal urmărit de părţile din acele cauze, spre deosebire de hotărârea de consiliu local în cauză, adoptată în concordanţă cu dispoziţiile Codul fiscal şi fără a crea avantaje personale.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 20.05.2020, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de către o persoană fizică în lucrarea nr. x/20.05.2020 cu privire la faptul că recurentul-reclamant, consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Cuza Vodă, Judeţul Călăraşi, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a participat la votarea unei hotărâri de consiliu prin care au fost aprobate impozitele ce urmau a fi aplicate pentru terenurile extravilane, în condiţiile în care şi el deţine o suprafaţă mare de teren.

Activitatea de evaluare a conflictelor de interese s-a efectuat pentru perioada 24.06.2016 (data validării mandatului 2016-2020 de consilier local) -16.12.2021 (data răspunsului locului de muncă).

La data de 15.06.2020, prin adresa nr. x/15.06.2020, recurentul-reclamant a fost informat în legătură cu declanşarea evaluării respectării regimului juridic al conflictelor de interese pe perioada exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice şi, totodată, a fost înştiinţat că, în cazul în care din activitatea de evaluare desfăşurată vor fi identificate elemente în sensul existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, va fi informat şi invitat pentru a prezenta un punct de vedere, confirmarea de primire fiind semnată de către destinatar la data de 18.06.2020.

Prin adresa nr. x/07.01.2022, recurentul-reclamant a fost informat despre identificarea unor elemente privind nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese şi a fost invitat să prezinte date şi informaţii, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, şi, totodată, a fost informat că are dreptul să fie asistat sau reprezentat de avocat, confirmare de primire semnată la data de 11.01.2022.

Ulterior, la data de 25.01.2022, recurentul-reclamant a depus un punct de vedere înregistrat la Agenţie sub nr. x/25.01.2022.

Potrivit răspunsului Primăriei Comunei Cuza Vodă, A. şi B. (soţia sa), deţin o suprafaţă totală de 152,8026 ha de teren extravilan pe raza Comunei Cuza Vodă, Judeţul Călăraşi.

În calitate de proprietar de teren extravilan pe raza Comunei Cuza Vodă (o suprafaţă totală de teren de 152,8026 ha), A. a omis să anunţe, la începutul dezbaterilor din şedinţele Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă care vizau stabilirea impozitelor şi taxelor locale, interesul personal pe care îl avea în problema respectivă (faptul că beneficia de valoarea nemajorată a impozitului pe teren).

Recurentul-reclamant a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă nr. 49/10.12.2020 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2021, pentru Comuna Cuza Vodă, Judeţul Călăraşi.

Consilierii locali au votat ca impozitele şi taxele locale pentru anul 2021 să rămână la nivelul anului anterior (58 RON/ha).

Recurentul-reclamant a votat "pentru" cuantumul de 58 RON/ha pentru anul 2021, conform Procesului-verbal nr. x/10.12.2020 încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului Local Cuza Vodă din data de 10.12.2020."

De asemenea, în procesul-verbal este menţionat că domnul A. este preşedinte de şedinţă, iar la pct. ii. Capitolul II -Impozitul şi taxa pe teren, impozitul/taxa pe terenurile amplasate în extravilan, acesta "propune ca valorile să fie menţinute ca şi în anul anterior".

Urmare a celor constatate a fost întocmit raportul de evaluare nr. x/22.02.2022 în cuprinsul căruia s-a reţinut că au fost identificate elemente în sensul existenţei unui conflict de interese în sarcina recurentului-reclamant întrucât, în calitate de ales local, a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârea Consiliului Local nr. 49/10.12.2020 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2021, pentru Comuna Cuza Vodă, încălcând astfel dispoziţiile art. 70 si art. 71 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sancţionarea corupţiei, coroborate cu prevederile art. 228 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgentă nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi a votat pentru menţinerea impozitelor şi taxelor locale la nivelul anului anterior.

Instanţa de fond a respins acţiunea prin care s-a solicitat anularea raportului de evaluare.

Înalta Curte împărtăşeşte soluţia pronunţată de instanţa de fond.

În mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că din perspectiva legiuitorului, simpla posibilitate ca actul să fie încheiat fără existenţa unor garanţii de obiectivitate generează conflictul de interese, fiind suficient ca beneficiul să aibă caracter potenţial, nu şi efectiv, astfel cum în mod greşit susţine recurentul.

Raţiunea instituirii conflictului de interese este aceea de a înlătura orice suspiciune orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi competentelor legale de către, persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice.

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că în cazul interesului personal, nu se pune în discuţie existenţa unui folos/beneficiu, ci sancţiunea intervine chiar pentru simplul fapt al posibilităţii anticipării deciziei autorităţii.

Contrar celor susţinute de către recurent, legiuitorul a stabilit că există conflict de interese nu numai dacă este dovedită exercitarea unei astfel de influenţe, ci prin simplul fapt că în calitatea de consilier local, acesta ar fi apt să influenţeze activitatea instituţiei în favoarea unui interes patrimonial.

Cu alte cuvinte, din perspectiva legiuitorului, existenţa interesului patrimonial în legătură cu situaţia alesului local este o cauză de imparţialitate şi lipsă de obiectivitate care generează şi conflictul de interese, fiind suficient ca acest interes patrimonial să poată fi stabilit prin relaţie exclusivă cu problema supusă dezbaterilor consiliului local, iar nu prin raportare la alte elemente, cum greşit susţine recurentul, cum ar fi rezultatul efectiv al votului în legătură cu problema supusă dezbaterii organului colegial.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond temeinic şi legal a reţinut că în ceea ce priveşte conflictul de interese pentru aleşii locali, textul legal este unul clar şi expres în sensul că alesul local nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor dacă are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1349 din 29 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.