Promotion exam results upheld: ministerial refusal to appoint senior-degree clerk positions quashed as abuse of power.

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantele A. şi B. au chemat în judecată Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea pârâţilor la modificarea statului de funcţie şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 123/2022 din 23 mai 2022, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei, a admis acţiunea formulată de reclamantele A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti, a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să aprobe modificarea statului de funcţii al Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce le priveşte pe reclamante, în sensul luării în considerare a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare la Judecătoria Alexandria, conform rezultatelor concursului organizat de Curtea de Apel Bucureşti în perioada 27 – 28 noiembrie 2018 şi a obligat pârâta Curtea de Apel Bucureşti să emită reclamantelor decizii de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor concursului desfăşurat de Curtea de Apel Bucureşti în perioada 27 – 28 noiembrie 2018.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Justiţiei a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului se arată că la soluţionarea cauzei de către prima instanţă au fost nesocotite dispoziţiile art. 37, art. 38 alin. (1), art. 43 şi art. 44 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice precum şi dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare:

Astfel, în ceea ce priveşte pretenţiile formulate prin cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei, anume emiterea de către acest pârât a unui ordin de modificare a statelor de funcţii, soluţia pronunţată pe fondul cauzei este nelegală şi netemeinică.

Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare dobândirii unei diplome de studii superioare, nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi, pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.

Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea care reglementează statutul acestora.

Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar si registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare, nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţei ar judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziţii nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres."

În acest sens, Curtea Constituţională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parţială sau totală - a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total, conţinutul normativ al acesteia.

Or, în speţă, normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nr. 153/2017, nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatele A. şi B. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În susţinere au depus practică judiciară.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatelor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâţilor, Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti, la modificarea statutului de funcţie al reclamantelor şi, pe cale de consecinţă, să se dispună emiterea unor decizii de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Reclamantele A. şi B. îndeplinesc funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cadrul Judecătoriei Alexandria şi au participat la examenul organizat de Curtea de Apel Bucureşti pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţei, în zilele de 27 – 28 noiembrie 2018, reclamanta A. obţinând media 9,90 şi B. media 10,00 potrivit tabelului cu rezultate - poziţiile nr. 101 şi 102.

Potrivit art. 28 alin. (1)1 din Hotărârea CSM nr. 181/2007: "Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin media finală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 24.".

Se constată că, deşi reclamantele au participat la concurs şi au obţinut o medie care le permite promovarea, pârâtul Ministerul Justiţiei nu a dispus măsurile administrative necesare încadrării în funcţiile de grefier arhivar cu studii superioare, fapt care rezultă şi din Adresa nr. x/20.12.2018 şi care a fost reiterat prin întâmpinare.

Pârâta Curtea de Apel Bucureşti a organizat în zilele de 27 şi 28 noiembrie 2018 un examen pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleaşi instanţe. Examenul s-a desfăşurat conform dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivarea în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale în cadrul aceleaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum rezultă din comunicarea nr. 1/13918/C din 15.10.2018.

Deşi reclamantele A. şi B. au participat la examenul menţionat anterior şi au obţinut notele 9,80 la proba practică şi nota 10,00 la proba scrisă rezultând o medie de 9,90 şi respectiv notele 10,00 la proba practică şi nota 10,00 la proba scrisă rezultând o medie de 10,00 nu a fost emisă nicio decizie de promovare, deşi acestea îndeplineau dispoziţiile legale, obţinând cel puţin media finală 7,00 astfel cum este prevăzut la art. 28 alin. (1)1 din Hotărârea CSM nr. 181/2007.

Examenul pentru promovare organizat în zilele de 27 şi 28 noiembrie 2018 nu a fost contestat, rezultatele acestuia rămânând definitive.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond temeinic şi legal a constatat că nu există vreo prevedere legală care să condiţioneze organizarea examenului de promovare de emiterea unui aviz de către Ministerul Justiţiei, iar pârâtul nu a oferit o motivare pertinentă refuzului său de a bloca evoluţia profesională a reclamantelor, fiind interzis autorităţilor publice de a acţiona cu exces de putere potrivit art. 2 alin. (1) lit. n).

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – pârât Ministerul Justiţiei (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) împotriva sentinţei nr. 123/2022 din 23 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.