Moral damages action: Procedural nullity of appeal for missing signature despite electronic filing and court notice to cure

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată. Hotărârea primei instanţe

Prin cererea înregistrată, la data de 16.02.2022, pe rolul Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, obligarea acestuia la plata sumei de 45.000 RON (reprezentând contravaloarea a aproximativ trei salarii lunare aferente anilor 2019, 2020 şi 2021) cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin emiterea în mod nelegal a Hotărârilor nr. 1096/13.11.2018 şi nr. 69/22.01.2019 emise de secţia pentru judecători din cadrul CSM.

Prin sentinţa civilă nr. 86 din 23 septembrie 2022, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei decizii, reclamanta B. a formulat recurs, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

A apreciat recurenta, în esenţă, că în mod eronat a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, cadrul procesual din acţiunea în anularea actului administrativ trebuind să se regăsească şi în acţiunea în despăgubiri.

3. Apărările formulate în cauză. Recursul incident

Intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării recursului şi excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii. Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Odată cu întâmpinarea, intimatul-pârât a formulat şi recurs incident împotriva încheierii de şedinţă din 20 mai 2022 şi împotriva sentinţei civile nr. 86 din 23 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, solicitând casarea în parte a încheierii şi a sentinţei cu consecinţa admiterii excepţiei netimbrării acţiunii şi anulării acţiunii, ca netimbrate.

II. Decizia instanţei de recurs

Preliminar, referitor la excepţia netimbrării recursului, Înalta Curte constată că, în procedura de regularizare a recursului, nu s-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru apreciindu-se că litigiul poate fi asimilat unui litigiu de muncă.

Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii.

1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

1.1. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:…semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic".

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, conform art. 148 C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă…, precum şi semnătura."

În acelaşi sens, dispoziţiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incidente în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă."

Conform art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii": "(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia.(...)."

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă A. a depus cererea de recurs prin poştă electronică (e-mail), la data de 18.10.2022, fiind înregistrată la instanţa de fond la aceeaşi dată. Cererea de recurs a fost depusă fără, însă, a fi semnată nici olograf (scanat), nici prin semnătură electronică.

Prin adresa instanţei, emisă la 16.03.2023, recurenta a fost citată cu menţiunea de a depune la dosar o copie semnată a cererii de recurs sau de a semna recursul aflat la dosar, sub sancţiunea nulităţii.

De altfel, prin întâmpinarea formulată de Consiliul Superior al Magistraturii, comunicată recurentei, a fost invocată excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii.

Până la termenul stabilit pentru judecarea recursului, recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, nu a comunicat un exemplar semnat al recursului şi nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.

Având în vedere aceste împrejurări, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului, prevăzute de dispoziţiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. e), ale art. 148 şi ale art. 196 din C. proc. civ., republicat, recursul necuprinzând semnătura părţii (sau a reprezentantului acesteia), care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată.

Astfel, este incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia, "(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

1.2. În ceea ce priveşte recursul incident formulat de intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 491 alin. (1) C. proc. civ.,

"(1) Recursul incident şi recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 şi 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile art. 488 rămân aplicabile."

Conform art. 472 alin. (2) C. proc. civ.,

"(2) Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

În raport cu aceste dispoziţii legale, având în vedere soluţia ce se va da asupra recursului principal formulat de recurenta-reclamantă A., de constatare a nulităţii acestuia, Înalta Curte urmează a constata ca rămas fără efect recursul incident.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului principal formulat de reclamanta A. pentru lipsa semnăturii şi, în temeiul art. 472 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata ca rămas fără efect recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 86 din 23 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa semnăturii.

Constată ca rămas fără efect recursul incident formulat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva încheierii din 20 mai 2022 şi împotriva sentinţei nr. 86 din 23 septembrie 2022 ale aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.