Late imputation of inventory shortage annulled; appeal against dismissal rejected
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by a state-owned enterprise, thereby upholding the prior decision of the Court of Accounts that rejected the employer's jurisdictional appeal against the annulment of an imputation decision. The dispute concerned the validity of a disciplinary and financial imputation for inventory shortages in management, where the employee successfully argued that the employer had failed to issue the imputation within the statutory deadline. The court held that the 60-day limitation period under Article 108(2) of the Labor Code began running from the date the unit’s leadership first became aware of the damage during a specific inventory count, not from later dates such as the request for a disciplinary opinion or the employee's removal from the post; consequently, because the imputation was issued well after this 60-day window expired, it was deemed late and invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Late imputation of inventory shortage annulled; appeal against dismissal rejected: The dispute concerned the validity of a disciplinary and financial imputation for inventory shortages in management, where the employee successfully argued that the employer had failed to issue the imputation within the statutory deadline. The court held that the 60-day limitation period under Article 108(2) of the Labor Code began running from the date the unit’s leadership first became aware of the damage during a specific inventory count, not from later dates such as the request for a disciplinary opinion or the employee's removal from the post; consequently, because the imputation was issued well after this 60-day window expired, it was deemed late and invalid.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 69 din 19 decembrie 2002, pronunțată de Colegiul jurisdicțional Argeș, s-a admis contestația formulată de M.N. împotriva deciziei de imputare nr. 31 din 13 martie 1998, emisă de S.N.P. P. SA, privind suma de 411.877.611 lei, reprezentând lipsă în gestiune, pe care a anulat-o ca tardiv emisă.
Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, prin decizia nr. 336 din 23 mai 2003, a respins recursul jurisdicțional declarat de intimata S.N.P. P. SA, sucursala B.A. Florești, filiala Leordeni, județul Argeș, reținând legalitatea hotărârii atacate.
Împotriva deciziei sus-menționate a declarat recurs, intimata, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că în mod greșit s-a reținut tardivitatea emiterii deciziei de imputare nr. 31 din 13 martie 1998, deși în raport cu data luării la cunoștință a pagubei de către conducătorul unității, decizia de imputare a fost emisă în termenul legal de 60 de zile prevăzut de art. 108 alin. (2) C. muncii.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 108 alin. (2) C. muncii anterior, termenul de 60 de zile pentru emiterea deciziei de imputare începe să curgă de la data când cel în drept să emită decizia de imputare, a luat cunoștință de producerea pagubei.
Înăuntrul termenului legal de 60 de zile trebuie să se stabilească persoanele vinovate de producerea pagubei și cuantumul exact al acesteia, pentru emiterea deciziei de imputare.
În speță, conducerea unității recurente a luat cunoștință de existența prejudiciului, cu ocazia inventarului din data de 1 septembrie 1997, când s-a constatat o diferență în minus față de stocul inventariat de 700,7 tone, dată la care prejudiciul a devenit cert și cunoscut de conducătorul unității recurente.
Întrucât termenul legal de 60 de zile a început să curgă de la data de 1 septembrie 1997, legal s-a reținut tardivitatea deciziei de imputare emisă la 13 martie 1998.
Faptul că la 9 decembrie 1997, când s-a solicitat avizul din partea comisiei de disciplină pentru sancționarea disciplinară a intimatului M.N., este nerelevant sub aspectul datei de la care conducerea unității a luat cunoștință de producerea pagubei, respectiv 1 septembrie 1997 și a începerii curgerii termenului legal de 60 de zile pentru emiterea deciziei de imputare.
În același sens, este lipsită de relevanță împrejurarea că la data de 28 ianuarie 1998, intimatul M.N. a fost schimbat din funcția de gestionar, cu ocazia predării-primirii gestiunii efectuându-se inventarul prin care s-a constatat lipsa în gestiune.
Așa fiind, recursul intimatei este nefondat și urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.N.P. P. SA București, sucursala B.A. Florești, agenția T.A. Leordeni, împotriva deciziei nr. 336 din 23 mai 2003, a secției jurisdicționale a Curții de Conturi, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2005.