Validity of re-inspection for previously approved EU-funded expenditures: requirement of "additional data" under art. 31(1) OUG 66/2011 and right to defense

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea Naţională de Arte "A." a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU şi Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (fosta AM POSDRU), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună, în principal, anularea:

- Deciziei nr. x/17.06.2020;

- Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020.

În subsidiar, reclamanta a solicitat reevaluarea sancţiunii aplicate, cu luarea în considerare a scopului urmărit, a naturii şi frecvenţei neregulilor constatate, precum şi a impactului financiar al acestora asupra proiectului finanţat.

2. Soluţiile instanţei de fond

2.1. Curtea de Apel Iaşi – secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din data de 29.03.2021:

- a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU;

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (fosta AM POSDRU);

- nu a admis în principiu cererea de chemare în garanţie a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman.

2.2. Aceeaşi instanţă, prin încheierea de şedinţă din data de 05.05.2021, a respins cererea de recuzare a domnului judecător B. formulată de reclamantă.

2.3. Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 84 din 17.05.2021, a respins acţiunea formulată de reclamantă:

- în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (AMPOCU), pentru lipsa calităţii procesuale pasive;

- în contradictoriu cu pârâta Direcţia OI POCU, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva soluţiilor primei instanţe a declarat recurs reclamanta Universitatea Naţională de Arte "A.".

3.1. Partea a solicitat casarea încheierii de şedinţă din data de 05.05.2021 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iaşi, în altă compunere a completului de judecată, întrucât judecătorul care a soluţionat cauza se afla în starea de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., stare generată de pronunţarea dată de acelaşi judecător într-o cauză identică (sentinţa nr. 90/30.09.2020 a aceleeaşi instanţe), în care analizat motive de nelegalitate similare cu cele invocate în speţa de faţă.

3.2. Recurenta a solicitat casarea încheierii de şedinţă din data de 29.03.2021 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iaşi pentru soluţionarea cauzei şi în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (AMPOCU), deoarece în cazul unei nereguli sistemice prejudiciul se acoperă de la bugetul de stat.

3.3. Recurenta a solicitat casarea sentinţei civile nr. 84 din 17.05.2021, pentru motivele de recurs reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii şi anularea Deciziei nr. x/17.02.2020 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020.

Criticile de nelegalitate subsumate celor două motive de recurs au fost prezentate de parte la dosar.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimatul Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU a formulat întâmpinare în care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar recurs.

4.2. Intimatul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (AMPOCU) a depus întâmpinare în care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările menţionate la dosar recurs.

4.3. Recurenta a formulat răspuns la întâmpinarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU .

4.4. Intimatul Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU a formulat note scrise .

4.5. Recurenta a depus note scrise în raport de apărările formulate de Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU prin note scrise .

4.6. Intimatul Ministerului Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar recurs.

5. Alte aspecte procesuale

5.1. În temeiul dispoziţiilor art. 492 C. proc. civ., Înalta Curte a încuviinţat pentru recurentă administrarea probei cu înscrisurile menţionate în nota de probatorii depusă la dosar. Actele se regăsesc la dosar recurs.

5.2. Intimatul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a formulat "precizări", în cuprinsul cărora a invocat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, prevăzut de dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în raport de argumentele arătate la dosar recurs.

5.3. Recurenta a depus note scrise în raport de înscrisurile depuse de intimate la dosar .

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Consideraţii generale

Aşa cum s-a arătat la pct. 1 din decizia de faţă, recurenta Universitatea Naţională de Arte "A."a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare:

- Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. x/17.06.2020;

- Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020, ambele emise de OIPOCU-MEC.

Prima instanţă a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată, soluţie care nu este împărtăşită de instanţa de control judiciar.

Analizând încheierile de sedinţă şi sentinţa atacate, prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar şi a apărărilor expuse în întâmpinările intimaţilor, Înalta Curte reţine următoarele:

6.2. Referitor la excepţia nulităţii recursului promovat împotriva încheierilor de şedinţă din datele de 29.03.2021 şi, respectiv, 05.05.2021

În cadrul întâmpinării formulate în cauză, intimatul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a susţinut faptul că memoriul de recurs nu cuprinde critici de nelegalitate concrete cu privire la soluţiile pronunţate prin cele două încheieri de şedinţă care ar putea fi încadrate în motivele de recurs prevăzute în mod limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază că se impune respingerea excepţiei nulităţii recursului, întrucât recurenta s-a conformat cerinţelor impuse de prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. şi a prezentat criticile de nelegalitate în legătură cu soluţiile pronunţate de prima instanţă prin cele două încheieri de şedinţă aflate în discuţie.

6.3. Referitor la excepţia nulităţii recursului promovat împotriva sentinţei nr. 84 din 17.05.2021

În întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI POCU a invocat excepţia nulităţii recursului promovat împotriva sentinţei pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază că se impune respingerea excepţiei nulităţii recursului, deoarece criticile de nelegalitate dezvoltate în cadrul memoriului de recurs pot fi subsumate cazurilor de casare, prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

6.4. Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 29.03.2021

Recurenta arată că este eronată soluţia primei instanţe de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, întrucât răspunderea patrimonială în cazul anulării actelor administrative contestate, în sensul acoperirii sumelor ce nu pot fi reţinute de la beneficiarii finanţării şi nici nu pot fi decontate de către Comisia Europeană, revine Autorităţii de management a Programului în care se încadrează proiectul finanţat. În cazul în care s-a manifestat o disfuncţionalitate pentru care beneficiarii trebuiau sancţionaţi, dar nu erau culpabili motivat de disfuncţionalităţi ale cadrului legislativ, debitul se preia la bugetul de stat.

Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

În speţa de faţă, nu prezintă relevanţă împrejurarea că intimatul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost parte în Contractul de finanţare, în contextul în care atribuţiile au fost delegate către intimatul Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OI-POCU, în baza Acordului de delegare semnat în temeiul Ordinului nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acordul de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (actualmente, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale).

6.5. Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 05.05.2021

Recurenta menţionează faptul că este greşită soluţia de respingere a cererii de recuzare, întrucât judecătorul care a soluţionat cauza se afla în starea de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., stare generată de pronunţarea dată de acelaşi judecător într-o cauză identică (sentinţa nr. 90/30.09.2020 a aceleiaşi instanţe), în care a analizat motive de nelegalitate similare cu cele invocate în speţa de faţă, respectiv lipsa normelor metodologice referitoare la procedura de selecţie a partenerului privat în vigoare la data semnării Acordului de parteneriat, precum şi încălcarea principiului proporţionalităţii la stabilirea sancţiunii aplicate.

Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Conform prevederii art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., judecătorul este incompatibil a judeca atunci când există "alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa."

Instanţa de control judiciar apreciază că susţinerile recurentei nu se încadrează în cerinţele textului legal anterior citat, întrucât împrejurarea că judecătorul cauzei s-a pronunţat într-o pricină cu obiect similar nu determină starea sa de incompatibilitate.

6.6. Referitor la recursul declarat împotriva sentinţei nr. 84 din 17.05.2021

Cu titlu prealabil, instanţa de control judiciar reţine faptul că recurenta a depus spre finanţare, în luna septembrie 2009, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU), Axa 1: "Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere", Domeniul Major de Intervenţie 1.2 -"Calitate în învăţământul superior", Cererea de finanţare ID 63661 privind Proiectul identificat ulterior x, având denumirea: "Reţea colaborativă online în învăţământul superior artistic românesc pentru compatibilitatea absolventului de design grafic şi industrial pe piaţa muncii", cod SMIS 21395.

În urma verificării documentare şi administrative de către OIPOCU din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) cu privire la aspectele semnalate în suspiciunea de neregulă înregistrată la această direcţie sub nr. x/24.03.2017, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 s-a stabilit o creanţă bugetară rezultată din nereguli în cuantum de 3.253.815,71240 RON, pe considerentul că recurenta a selectat partenerul S.C. C. S.A. fără aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii pentru alegerea partenerilor din sectorul privat, după cum impun prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009.

Contestaţia administrativă formulată de recurentă împotriva acestui Proces-verbal a fost respinsă prin Decizia nr. x/17.06.2020 emisă de acelaşi OIPOCU-MEC.

Recurenta a contestat legalitatea celor două acte administrative anterior nominalizate şi a susţinut în cadrul cererii de chemare în judecată faptul că emitentul Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 nu a respectat prevederile art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011 şi nu a ţinut seama de concluziile celor două controale anterioare efectuate în privinţa proiectului analizat potrivit cărora derularea procedurii de selecţie nu a fost afectată de nereguli.

Prima instanţă a respins această critică de nelegalitate a Procesului-verbal analizat, cu motivarea că nu prezintă relevanţă faptul că anterior mai multe echipe de control nu au sesizat nelegalităţi în ceea ce priveşte selectarea partenerului privat. În speţă, reverificările au fost dispuse ca urmare a unei suspiciuni de neregulă înregistrată cu nr. x/24.03.2017, adresei D.G.P.E.C.U. nr. 42149 din 06.06.2019, precum şi a Punctului de vedere nr. 39429 din 03.06.2019 exprimat de Direcţia Generală Juridică şi Relaţia cu Parlamentul, acte emise ca urmare a neconcordanţelor existente între rapoartele de reverificare privind eligibilitatea partenerilor C., aşa cum reiese din decizia de soluţionare a contestaţiei, aspecte care nu fost contrazise de către reclamantă.

Faptul că în etapele anterioare anumite organisme nu au contestat eligibilitatea partenerului privat, că cererea de finanţare a fost aprobată şi că au fost achitate unele sume nu înseamnă că aspectele legate de caracterul eligibil al cheltuielilor nu pot face obiectul unor reverificări, (cu respectarea termenului de prescripţie prevăzut de art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011) în cazul în care apar elemente de noutate. Or, în speţă au apărut date suplimentare, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

În cadrul motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta arată că instanţa de fond s-a pronunţat asupra criticilor de nelegalitate pe care le-a formulat în privinţa Procesul-verbal dedus judecaţii printr-o motivare sumară şi contradictorie care nu a făcut referire la majoritatea susţinerilor prezentate de parte în cererea introductivă de instanţă şi în cererea completatoare.

De asemenea, subsumat motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,recurenta susţine faptul că prima instanţă i-a încălcat dreptul la apărare, deoarece a refuzat să administreze proba cu actele de control întocmite după efectuarea primelor două acţiuni de control în legătură cu proiectul analizat, precum şi cu documentaţia care a stat la baza redactării lor.

Instanţa de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta nu îndeplineşte exigenţele menţionate de textul legal mai sus citat, deoarece judecătorul fondului nu a clarificat aspectele esenţiale ale speţei.

În cuprinsul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 se menţionează faptul că echipa de control a procedat la efectuarea unei analize tehnice şi financiare a suspiciunii de neregulă înregistrată la OI-POCU- MEN cu nr. x/24.03.2017 privind Proiectul POSDRU 86/1.2/S/63661 al cărui beneficiar este Universitatea Naţională de Arte "A.". Această suspiciune de neregulă a fost întocmită ca urmare a constatărilor din Raportul ECA DAS 2014 - constatarea ECA cum 2501-81 şi a adresei nr. x PECU MDRAPFE 15994/22.03.2017, însoţită de situaţia proiectelor C..

De asemenea, în cadrul aceluiaşi Proces-verbal se menţionează faptul că au mai fost întocmite anterior două note de control în urma verificării Acordului de parteneriat aferent Proiectului aflat în discuţie. În cadrul acestor note de control, s-a concluzionat în sensul că selectarea partenerului C. s-a realizat cu respectarea legislaţiei aplicabile, respectiv Ghidul solicitantului - Condiţii Generale 2009 şi Ghidul solicitantului - Condiţii Specifice pentru cererea de propuneri de proiecte nr. 86 "Universitate pentru viitor".

Totodată, în cuprinsul Procesului-verbal dedus judecăţii se arată de către echipa de control faptul că, în urma verificării Acordului de parteneriat aferent Proiectului ID 63661, precum şi a adresei DG PECU nr. 42149/06.06.2019 şi a punctului de vedere nr. 39429/03.06.2019 exprimat de Direcţia Generală Juridică şi Relaţia cu Parlamentul - MEF, rezultă că recurenta nu a desfăşurat o procedură scrisă privind selectarea partenerului S.C. C. pentru implementarea proiectului POSDRU 86/1.2/S/63661, conform prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011: "activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau de altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora."

Într-adevăr, activitatea de constatare a neregulilor se poate realiza atât anterior cât şi ulterior efectuării plăţii unei sume aprobate, însă cu respectarea cerinţelor impuse de norma anterior citată.

În concret, orice cheltuială care a fost aprobată iniţial la rambursare şi efectiv plătită, în interiorul termenului de prescripţie, poate face obiectul constatării unei nereguli şi stabilirii unei creanţe bugetare, în condiţiile O.U.G. nr. 66/2011. Excepţie face cazul în care, indiferent de momentul constatării neregulii (raportat la momentul plăţii), în condiţiile admiterii unei contestaţii administrative se înlătură, prin decizie, efectele actului iniţial prin care s-a constatat neregula. În această situaţie, chiar dacă termenul de prescripţie nu s-a împlinit, structura de control din cadrul autorităţii competente nu poate relua activitatea de constatare a neregulii decât în situaţia în care apar date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.

Înalta Curte constată faptul că instanţa de primă jurisdicţie s-a limitat să indice în cadrul sentinţei atacate doar cele trei acte emise ca urmare a neconcordanţelor existente între rapoartele de reverificare privind eligibilitatea partenerilor C., fără să procedeze la analizarea în concret a datelor suplimentare necunoscute la data efectuării primelor două verificări ale procedurii de achiziţie derulate în cauză, date care ar fi permis desfăşurarea verificărilor de faţă care s-au finalizat prin emiterea Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020.

Totodată, Înalta Curte constată că este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"), Înalta Curte constată că acesta este fondat

Motivul de casare în discuţie are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului, în speţă, principiul dreptului la apărare şi principiul dreptului la un proces echitabil.

Înalta Curte apreciază că prima instanţă a încălcat dreptul la apărare al recurentei, întrucât nu a încuviinţat depunerea la dosarul cauzei a celor două note de control întocmite cu ocazia primelor controale, precum şi a documentaţiei care a stat la baza întocmirii lor pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor impuse de prevederile art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011.

La solicitarea instanţei de recurs, intimata OI-POCU din cadrul Ministerului Educaţiei a depus la dosarul cauzei:

- Raportul nr. x/23.07.2019 privind rezultatele preliminare anul verificărilor încrucişate din etapa I, pentru proiectele finanţate din fonduri structurale pentru care C. a avut calitatea de partener;

- nota de control din data de 12.06.2019;

- nota de control din data de 21.11.2017.

În concluzie, instanţa de control judiciar constată că nemotivarea hotărârii sub aspectele de esenţă invocate echivalează cu necercetarea fondului cauzei, atrăgând casarea sentinţei, în condiţiile art. 496 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport de motivele de casare anterior reţinute, instanţa de control judiciar apreciază că nu se mai impune analizarea celorlaltor critici de nelegalitate ale sentinţei formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de trimitere trebuie să administreze toate probele impuse pentru completa cercetare a fondului cauzei.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte:

- va respinge excepţia nulităţii recursului promovat împotriva încheierilor de şedinţă din datele de 29.03.2021 şi, respectiv, 05.05.2021;

- va respinge excepţia nulităţii recursului declarat împotriva sentinţei nr. 84 din 17.05.2021;

- va admite recursul promovat împotriva sentinţei anterior arătate, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe;

- va respinge recursul declarat împotriva încheierilor de şedinţă din datele de 29.03.2021 şi, respectiv, 05.05.2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului promovat de Universitatea Naţională de Arte "A." împotriva încheierilor de şedinţă din 29 martie 2021 şi 5 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal, invocată de intimatul MIPE.

Respinge excepţia nulităţii recursului promovat de Universitatea Naţională de Arte "A." împotriva sentinţei nr. 84/2021 din 17 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal, invocat de intimatul-pârât OIPOCU – MEC.

Admite recursul declarat de Universitatea Naţională de Arte "A." împotriva sentinţei nr. 84/2021 din 17 mai 2021, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Respinge recursul declarat de Universitatea Naţională de Arte "A." împotriva încheierilor de şedinţă din 29 martie 2021 şi 5 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 04 octombrie 2023.