Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3317/2005 AI generated

Benefits Claim Denied for Lack of Proof of Ethnic Persecution in Bessarabia

Case Number Decizia nr. 3317/2005
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

A claimant sought benefits under Law No. 189/2000 for the period 28 June 1940 – 6 March 1945, claiming refugee status from Bessarabia. The initial court granted the claim based on property certificates and witness statements. The Supreme Court reversed, holding that the claimant had not proven that he left his domicile due to ethnic persecution. It noted he came to Romania to attend military schools, and no evidence linked his departure to persecution. The Court also found that between 1 July 1941 and 1 March 1944, Bessarabia was under Romanian administration, making ethnic persecution of the majority Romanian population in that interval implausible, so the claim was dismissed as unfounded.

Legislator headnote

AI generated

Benefits Claim Denied for Lack of Proof of Ethnic Persecution in Bessarabia: Conform prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost adoptată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 586/2002, „beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate”.

Keywords

AI generated
ethnic persecution refugee status statement of claim Roma asylum application transfer of population right to property
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. 1834 din 28 iunie 2004, la Curtea de Apel București, reclamantul B.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 12116/11459 din 29 aprilie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2041 din 11 octombrie 2004, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București. A anulat hotărârea nr. 12116/11459 din 29 aprilie 2004, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, aferente perioadei 28 iunie 1940 - 6 martie 1945, începând cu 1 mai 2004.

În motivarea soluției s-a reținut că reclamantul a făcut dovada statutului de refugiat din Basarabia, în perioada 1940 - 6 martie 1945, cu certificate de împroprietărire și prin declarații de martori.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, motivat în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând în esență că, reclamantul nu a făcut dovada calității de refugiat.

Examinând sentința atacată, în raport cu motivul de recurs formulat și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este întemeiat, pentru motivele ce se vor dezvolta în continuare.

Conform prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, așa cum a fost adoptată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 586/2002, „beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate”.

Din textul de mai sus rezultă că numai persoana care a fost refugiată, expulzată sau strămutată din cauza persecuțiilor din motive etnice, este beneficiară a prevederilor acestuia.

În cauză este stabilit că intimatul s-a născut la 3 februarie 1923, în localitatea Tabani, județul Hotin - U.R.S.S.

Potrivit certificatului C.T. nr. 235 din 26 ianuarie 2004, emis de Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02405, intimatul-reclamant a venit în România, pentru a urma cursurile unor școli militare, în dosar neexistând nici un act care să probeze părăsirea de acesta, a domiciliului, urmare a persecuțiilor etnice exercitate asupra sa.

În fapt, chiar și în situația în care reclamantul ar fi făcut dovada strămutării sale în altă localitate, decât cea de domiciliu, din cauza unor persecuții din motive etnice, față de perioada 28 iunie 1940 - 6 martie 1945, pentru care acțiunea sa a fost admisă, instanța de fond nu a avut în vedere nici împrejurarea că, din punct de vedere istoric, în perioada 1 iulie 1941 - 1 martie 1944, teritoriul Basarabiei a fost retrocedat României. Practic în acest interval de timp nu au mai existat persecuții etnice, în accepțiunea prevederilor legale, întrucât regimul instaurat în România, în întregime sub administrație românească, exclude eventualitatea unor persecuții din motive etnice, aplicate cetățenilor români, populație majoritară.

Așa fiind, pentru motivele arătate, recursul declarat de pârâtă va fi admis, se va casa sentința atacată și pe fond, se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2041 din 11 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea, ca nefondată.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2005.