Equalization of public sector salaries based on judicially established sectorial reference values and the non-retroactivity of constitutional decisions

Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 08.06.2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., în calitate de personal auxiliar de specialitate şi conex în cadrul Judecătoriei Botoşani, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoşani, Ministerul Finanţelor Publice, au contestat Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 11 din 27.04.2017 a Curţii de Apel Suceava şi Decizia nr. 123 din 23 mai 2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava (precum şi anexelor ataşate la aceasta), prin care s-a admis în parte contestaţia formulată de reclamanţi împotriva Deciziei nr. 34/2.02.2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea hotărârii şi deciziei atacate în ceea ce priveşte valoare de referinţă sectorială de 405 RON, precum şi data de la care se aplică valoarea de referinţă sectorială majorată în ceea ce priveşte cuantumul acesteia;

- emiterea unor noi decizii de încadrare pentru personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul Judecătoriei Botoşani, prin raportare la o valoare ce referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 9 aprilie 2015;

- obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate şi, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcţie din familia ocupaţională Justiţie, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza aceloraşi acte normative, pentru personalul auxiliar şi conex din cadrul Parchetelor şi din cadrul Curţilor de Apel care au admis contestaţiile şi au dispus recalcularea salariilor potrivit grilelor de la Parchete, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi a Deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

- obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul pe care l-am fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 şi venitul efectiv plătit, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie şi la care solicităm a se aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 165 din 22 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei şi a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de apel Suceava, Tribunalul Botoşani.

A anulat parţial Hotărârea nr. 11/27.04.2017 adoptată de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Suceava, precum şi Decizia Preşedintelui Curţii de Apel Suceava nr. 123 din 23 .02.2017, doar în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii din tabelul anexă prezentei acţiuni.

A obligat pârâta Curtea de Apel Suceava, prin preşedinte, să procedeze la emiterea unor noi decizii de salarizare reclamanţilor din tabelul anexă acţiunii de faţă, în aplicarea Legii nr. 71/2015 şi O.U.G. nr. 20/2016, prin care să aibă în vedere o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016.

A obligat pârâtul Tribunalul Botoşani la plata către fiecare reclamant din tabelul anexă acţiunii de faţă a diferenţei de drepturi salariale dintre suma încasată, cu titlu de indemnizaţie şi suma ce ar fi obţinut-o prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 până la 30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016, actualizate cu indicele de inflaţie în ziua plăţii efective, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data de 09.04.2015 şi până la data plăţii efective.

A respins, în rest, acţiunea, ca nefondată

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile recurate au formulat recurs pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate.

Au invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pârâta Curtea de Apel Suceava, în motivarea recursului, arată că sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 8 din cuprinsul alin. (1) al art. 488 din C. proc. civ., astfel încât pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A arătat recurenta că la nivelul Curţii de Apel Suceava, s-a făcut aplicarea Legii nr. 71/2015, sens în care pe data de 23 mai 2017 s-a emis Decizia nr. 123 prin care s-a asigurat o uniformizare de natură salarială pentru persoanele aflate din punct de vedere profesional în aceeaşi situaţie juridică (fiind încadrate în aceeaşi instituţie/instanţă de acelaşi grad, pe aceeaşi funcţie, aceleaşi grad/aceeaşi treaptă, şi gradaţie, aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii) la nivelul maxim al salariului de bază brut lunar şi al sporurilor din cadrul instanţelor aflate în circumscripţia Curţii de Apel Suceava.

Valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 445 RON (405 RON + 10% potrivit Legii nr. 293/2015) este aplicabilă pentru familia ocupaţională justiţie doar începând cu data de 1 octombrie 2016, astfel cum rezultă din adresa nr. x/14.03.2017 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi din Ordinul nr. 219/C/01.02.2017 al ministrului justiţiei, prin care a fost modificat OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, care la art. 1 alin. (1) prevede că "începând cu data de 1 octombrie 2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015".

Nu există personal auxiliar de specialitate şi conex care să aibă salariile de bază calculate începând cu data de 9 aprilie 2015 prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 Iei, cu decizie de salarizare corespunzătoare emisă de angajator, respectiv preşedintele curţii de apel.

Nivelul maxim al salariilor de bază ale personalului auxiliar de specialitate şî conex la nivelul întregului sistem al justiţiei, la data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015), este cel stabilit prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 305 RON. Excepţie fac specialiştii IT, ale căror salarii de bază sunt, începând cu data de 18 aprilie 2008, data intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, similare indemnizaţiilor de încadrare ale judecătorilor de judecătorie cu 3 ani vechime, stabilite prin înmulţirea coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. crt. 28 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, respectiv 13,5, cu valoarea de referinţă sectorială.

Valoarea de referinţă sectorială aplicabilă judecătorilor a fost, începând cu data de 1 aprilie 2008, diferită de cea a personalului auxiliar de specialitate şi conex, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2008 privind creşterile salariate aplicabile judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei pentru anul 2008 dispunând în acest sens la art. 1 şi art.

Decizia nr. 123 a fost emisă de preşedintele Curţii de Apel Suceava pe data de 23 mai, în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (12) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, decizie în care se reţine că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică". Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2016, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor aflate în raza teritorială a Curţii de Apel Suceava beneficiază de salarii brute lunare stabilite conform grilei unice de salarizare aplicată la nivelul parchetelor, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015.

Or, decizia Curţii Constituţionale nu are efecte retroactive. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor." Neretroactivitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale a fost subliniată chiar de către aceasta, spre exemplu în Decizia nr. 83S/2009 publicată în M.Of. nr. 461 din 03.07.2009, unde se precizează expres: "Efectul ex nunc al actelor Curţii constituie o aplicare a principiului neretroactivităţii, garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale de natură a asigura securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separaţiei puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept".

În ceea ce priveşte obligarea Curţii de Apel Suceava la plata diferenţelor dintre drepturile salariale recalculate potrivit sentinţei şi drepturile salariate efectiv plătite reclamanţilor, actualizate cu indicele de inflaţie şi la plata dobânzii legale penalizatoare calculată de la data scadenţei diferenţelor salariale până la plata efectivă a acestora, a susţinut recurenta că modalitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de diferenţe salariale este reglementată pe cale legislativă. Astfel, O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, la art. 13, prevede următoarele: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2017, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de Ia data Ia care hotărârea judecătorească a rămas executorie."

Drept urmare, în situaţia în care nu se va admite recursul şi nu se va respinge acţiunea reclamanţilor privind stabilirea salariilor prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, şi prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 01.12.2015, a solicitat recurenta să se dispună ca plata diferenţelor să se facă conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Pârâtul Tribunalul Botoşani, în motivarea recursului, arată că înţelege să critice soluţia primei instanţe sub aspectul netemeiniciei şi nelegalităţii raportat la dispoziţiile legale incidente în cauză şi, pe cale de consecinţă, solicită admiterea recursului şi schimbarea în tot a sentinţei civile nr. 165/22 ianuarie 2018.

După enumerarea modificărilor legislative intervenite începând cu anul 2015 (O.U.G. nr. 83/2014) si până în prezent, cu privire la personalul plătit din fondurile publice, instanţa de fond a reţinut în motivarea hotărârii că "Hotărârile judecătoreşti prin care a fost recunoscută această valoare de referinţă (de 405 RON) sunt anterioare datei de 09.04.2015, iar prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 s-a statuat că egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 (introdus prin O.U.G. nr. 20/2016), trebuie să se facă avându-se în vedere nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, stabilit şi prin raportare la drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti existent la nivel de familie ocupatională, fără să menţioneze că este vorba de nivelul maxim aflat în plată". Cuantumul valorii de referinţă sectorială de 405 RON, aşa cum a reţinut si prima instanţa, este cuantumul stabilit prin hotărâre judecătorească.

Într-adevăr, Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016, în temeiul căreia motivează hotărârea prima instanţă, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, alin. (1)2 din O.U.G. nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 1029 din 21 decembrie 2016, se reţine: "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţie de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hot judecătoreşti sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică"

Or, decizia Curţii Constituţionale nu are efect retroactiv. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României. "Deciziile Curţii Constituţionale se publica în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Neretroactivitatea deciziilor Curţii Constituţionale a fost accentuată chiar de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 838/2009 unde precizează expres: "Efectul ex nunc al actelor Curţii constituie o aplicare a principiului neretroactivităţii".

Începând cu data de 01.10.2016 si până în prezent reclamanţii beneficiază de drepturile salariale solicitate prin cererea de chemare în judecată respectiv, drepturile salariale sunt calculate cu valoarea de referinţă sectoriala de 445,5 RON, adică 405 RON majorată cu 10% motiv pentru care cererea reclamanţilor pentru perioada 01.10.2016 şi in prezent este rămasă fără obiect.

O.U.G. nr. 57/2015, prin art. 31, prevede expres data de la care personalul vizat, poate beneficia de drepturile salariale solicitate "Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1). începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de baza/indemnizaţiilor de în cadra re, aferent unui program norma! al timpului de muncă, nud mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat Ia nivelul maxim al salariului de buză/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Mai mult, potrivit (1^2) din aceeaşi ordonanţă, "In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.

Aşa fiind, pronunţând o astfel de soluţie, instanţa de fond înlătură de la aplicare dispoziţiile exprese ale O.U.G. nr 57/2015 cu privire la data de la care beneficiază de salarizarea la nivel maxim al salariului de bază de încadrare, personalul auxiliar şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti, respectiv - luna august 2016 şi totodată dispoziţiile cu privire la drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.

A accepta modul de interpretate şi aplicare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 83/2014 şi O.U.G. nr. 57/2015, aşa cum a statuat prima instanţă, ar însemna, în fapt, să ignorăm dispoziţiile legii şi să excludem efectele acestora asupra unor categorii pe care nu le prevede în mod expres.

Într-adevăr, reglementarea succesivă şi necorelată din domeniul salarizării a condus în ultimul timp la diferenţe salariale ce au determinat legiuitorul să intervină pentru înlăturarea inechităţilor. în acest scop, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii- cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Însă, pentru perioada supusă judecăţii, dispoziţiile legale invocate de reclamanţi şi de către instanţa de fond, art. 1 alin 5 din O.U.G. nr. 83/2014, nu fac referire la personalul auxiliar si conex din cadrul instanţelor judecătoreşti, textul de lege vizează expres şi limitativ categoriile căror i le sunt aplicabile aceste prevederi, "Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte instituţii si autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste, instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat hi nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

A susţinut recurentul că acordarea pe cale judecătorească în favoarea reclamanţilor, a unor drepturi de natură salarială care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, constituie o încălcare a principiului separaţiei puterilor in stat, instanţa de judecată substituindu-se voinţei legiuitorului.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând criticile invocate în recurs, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:

Din probele administrate la dosarul cauzei rezultă că prin Decizia nr. 34 din 2.02.2017 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Suceava s-a stabilit faptul că reclamanţii beneficiază de un salariu de bază brut lunar prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016, şi nu cu data de 9 aprilie 2015.

Împotriva deciziei menţionate reclamanţii au formulat contestaţie, aceasta fiind admisă în parte prin Hotărârea nr. 11 din 27.04.2017 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava.

La data de 23.05.2017 a fost emisă Decizia nr. 123/2017 de către Preşedintele Curţii de Apel Suceava, iar din anexele ataşate rezultă că valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, a fost aplicată începând cu 1 august 2016 şi nu cu 9 aprilie 2015.

Pentru a pronunţa soluţia atacată, instanţa de fond a făcut în mod corect aplicarea art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, potrivit căruia "(1) în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ca modificările ulterioare. (2) In anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...) (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îsi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.".

În considerarea efectului obligatoriu al dezlegării date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23/2016, în mod corect a constatat instanţa de fond că dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, se aplică şi reclamanţilor din prezenta cauză, în condiţiile în care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mic decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, astfel că sunt îndreptăţiţi la emiterea ordinelor de încadrare salarială cu luarea în considerare a nivelului maxim al salariilor de bază şi al sporurilor pentru funcţii similare.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 31alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.

A reţinut Curtea Constituţională că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", la care se face egalizarea prevăzută de art. 31alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

Cum, prin Decizia nr. 794/15.12.2016, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 31alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 sunt neconstituţionale, instanţa de fond a reţinut considerentele acestei decizii în motivarea hotărârii, fiind corect raţionamentul juridic în aplicarea textelor de lege, cu respectarea perioadei de reglementare a fiecăreia din acestea, de la data intrării în vigoare.

Nu se poate reţine că instanţa de fond a pronunţat hotărârea întemeindu-se pe dispoziţii legale adoptate ulterior datei de 09.04.2015, apreciindu-se în mod greşit de către recurenţi că a fost, astfel, încălcat principiul neretroactivităţii legii.

Înalta Curte nu poate primi nici critica recurenţilor pentru o greşită interpretare şi aplicare a legii şi respectiv a dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, întrucât creşterile salariate care fac obiectul cererii nu pot fi acordate anterior datei de 01.10.2016 deoarece, anterior acestei date, creşterile menţionate nu existau în plată la nivelul familiei ocupaţionale "Justiţie", prin urmare nu puteau fi incluse în nivelul maxim în plată.

Acest aspect a fost invocat de către pârâtă şi în faţa instanţei de fond, fiind înlăturat în mod corect în motivarea soluţiei pronunţate.

Instanţa de fond a avut în vedere situaţia de fapt existentă la data pronunţării hotărârii, raportându-se la familia ocupaţională "Justiţie" stabilită de Anexa VI a Legii - cadru nr. 284/2010 şi la ordonatorii principali de credite indicaţi în normele juridice respective, reţinându-se că, în cauză, faţă de 09.04.2015, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, se confirmă la unul dintre ordonatorii principali de credite din familia ocupaţională "Justiţie" - Consiliul Superior al Magistraturii - existenţa unui nivel de salarizare stabilit prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON ca efect al unei hotărâri judecătoreşti.

În acest sens, prima instanţă a avut în vedere că prin sentinţa civilă nr. 48/13.01.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016, definitivă prin respingerea recursului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia la data de 22.06.2017, Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat «să emită dispoziţii de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015».

În consecinţă, la data pronunţării hotărârii primei instanţe atacată cu prezentul recurs, sentinţa nr. 48/2017, definitivă, producea efecte juridice, atestând astfel la data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 o valoare maximă de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON în familia ocupaţională "Justiţie".

În mod corect instanţa de fond a anulat parţial Hotărârea nr. 11/27.04.2017 adoptată de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Suceava, precum şi Decizia Preşedintelui Curţii de Apel Suceava nr. 123 din 23 .02.2017, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii din tabelul anexă prezentei acţiuni, având în vedere şi faptul că, potrivit art. 11din Legea nr. 293/2015, prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexele acestei legi, respectiv anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie", se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că prima instanţă în mod corect a reţinut că valoarea sectorială în raport cu care trebuie calculate drepturile salariale ale reclamanţilor este de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, majorată cu 10% de la data de 1 decembrie 2015, şi a obligat pârâtul la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale, actualizate cu indicele de inflaţie în ziua plăţii efective, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data de 09.04.2015 şi până la data plăţii efective. Prin nerecunoaşterea de către pârâţi a drepturilor salariale conform celor reţinute, s-a produs reclamanţilor un prejudiciu reprezentat de diferenţa dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat începând cu 9 aprilie 2015, dacă salariile le-ar fi fost stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială cuvenită, şi drepturile salariale efectiv plătite reclamanţilor în această perioadă, astfel că în mod corect s-a obligat la repararea prejudiciului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 165 din 22 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.