Performance evaluation report: Inadequate intrinsic motivation of administrative act despite external commission records and procedural defects.

Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2017 reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Guvernul Romaniei - Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Apărării Naţionale, solicitând anularea în tot a fisei de evaluare a performantelor individuale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuţie întocmită persoanei evaluate A., pe perioada de la 01.01.2016 la 3.12.2016; să se constate nelegalitatea art. 13 alin. (7) din Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu pentru cadrele militare din structurile Ministerului Apărării Naţionale, pe timp de pace din 20.11.2014. A solicitat obligarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului la plata sumei de 1000 RON reprezentând daune morale precum şi la plata la cheltuielilor de judecata.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din 5 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegaliate, invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, ca rămasă fără obiect.

A admis în parte excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, cu privire la capetele de cerere 1,3,4, având în vedere că instituţia pârâtă nu este emitenta actelor administrative a căror anulare se solicită pe capătul de cerere nr. x şi nici nu a fost făcută vreo solicitare de obligare la plata cheltuielilor de judecată sau a daunelor morale împotriva acesteia, s-a constatat că pe capetele 1,3 şi 4 nu are calitate procesual pasivă, fiind menţinută pe capătul de cerere nr. x, având în vedere că este instituţia care a emis metodologia din cuprinsul căreia se solicită anularea unui articol în prezenta cauză.

A respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, având în vedere că se află în cadrul unor raporturi de drept administrativ în care personalitatea juridică nu are relevanţă, ci doar calitatea de emitent al actului administrativ, pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului fiind emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită prin capătul de cerere principal.

A respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, având în vedere că Guvernul României Secretariatul General al Guvernului este instituţia care a emis actul administrativ a cărui anulare se solicită în prezenta cauză.

Prin aceeaşi încheiere, prima instanţă a calificat excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului ca fiind o apărare pe fondul cauzei, urmând ca susţinerile acesteia să fie analizate odată cu soluţionarea cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 5015 din 19 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Apărării Naţionale, astfel cum a fost precizată .

A anulat fişa de evaluare întocmită reclamantului pentru perioada 01.01.2016-13.12.2016.

A respins în rest cererea ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 5015 din 19 decembrie 2017şi a încheierii de şedinţă din 5 decembrie 2017 a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Recurentul a prezentat situaţia de fapt şi calea administrativă urmată de acţiunea din prezenta cauză, iar în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. a arătat că înţelege să critice sentinţa civilă ca fiind dată cu aplicarea greşită a legii şi fără să fie motivată în ceea ce priveşte neluarea în considerare a apărărilor invocate pentru susţinerea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului României.

În mod eronat instanţa de fond a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă invocată, motivând în sensul că în cadrul raporturilor de drept administrativ este lipsită de relevanţă personalitatea juridică contând doar calitatea de emitent al actului administrativ deţinută de Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a respins şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată motivând în sensul că Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului este instituţia care a emis actul administrativ a cărui anulare se solicită.

Astfel, din modul cum este formulată cererea, reclamantul a înţeles să cheme în judecată, în mod eronat, instituţia Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului şi nu instituţia Secretariatul General al Guvernului, cum în mod corect trebuia să o facă.

Prin urmare, plecând de la confuzia pe care reclamantul a generat-o prin cererea formulată prin care a contopit cele două instituţii şi a solicitat astfel pretenţiile sale în contradictoriu cu Guvernul României-Secretariatul General al Guvernului, însăşi instanţa de fond a perpetuat această confuzie respingând cele două excepţii invocate în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, nefăcând astfel distincţie între cele două instituţii.

Însuşi reclamantul s-a aflat în eroare când a solicitat anularea fişei sale de evaluare nu în contradictoriu doar cu Secretariatul General al Guvernului, emitentul acesteia, ci în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, existând o separare evidentă între cele două instituţii.

Prin urmare, nu se justifică chemarea în judecată a Guvernului României, dat fiind că între această autoritate publică a puterii de stat şi intimatul-reclamant nu există nici un raport juridic care să determine obligarea acestei autorităţi la realizarea drepturilor solicitate în acţiune. La momentul evaluării, intimatul-reclamant era salariat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin detaşare de la Ministerul Apărării Naţionale, şi nu al Guvernului României, fiind, deci, parte a unui raport juridic eminamente civil (nu de drept public).

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a Guvernului României în litigiul pendinte, arată recurentul că în fapt, calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului şi respectiv al obligaţiei ce formează conţinutul raportului juridic de drept material dedus judecăţii.

Astfel, în cauză, rezultă că reclamantul trebuie să-şi poată obţine recunoaşterea sau realizarea dreptului pretins în contradictoriu cu persoana chemată în judecată, sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport de dreptul reclamantului (a da, a face sau a nu face). Aşadar, reclamantul în speţă va trebui să justifice atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deci îndreptăţirea sa de a introduce cererea împotriva acestuia.

Este evident că în litigiul dedus judecăţii, Guvernul României, nu are nici capacitate juridică civilă şi nici calitate procesuală pasivă.

Mai mult decât atât, la momentul punerii în executare a sentinţei civile, Guvernul României se va vedea pus în situaţia imposibilităţii executării acesteia, neputând el emite o nouă fişă de evaluare intimatului-reclamant, singura instituţie aptă şi capabilă să o facă fiind Secretariatul General al Guvernului.

In altă ordine de idei, instanţa de fond, atât prin încheierea de şedinţă din data de 05.12.2017, cât şi prin sentinţa civilă nr. 5015/19.12.2017, a evidenţiat invocarea excepţiei inadmisibilităţii de către Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului calificând-o totodată ca fiind o apărare pe fondul cauzei. Astfel cum rezultă din întâmpinarea formulată la fond se poate lesne observa că, au fost invocate doar două excepţii, respectiv excepţia lipsei capacităţii juridice şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Guvernului României nicidecum excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Prin urmare, modul în care instanţa a motivat sentinţa recurată sub aspectul soluţiei de respingere a excepţiei lipsei capacităţii juridice şi a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a Guvernului României echivalează în mod evident cu o nemotivare, din moment ce aceasta nu a analizat apărările invocate de instituţia Guvernului.

Asupra fondului cauzei, recurentul a arătat că este nelegală sentinţa instanţei de fond, întrucât a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşita a legii, motiv prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea promovată de intimatul - reclamant dispunând anularea fişei de evaluare întocmită acestuia pentru perioada 01.01.2016-13.12,2016, pentru nemotivare.

In motivarea sentinţei civile recurate, instanţa a reţinut că, reclamantului i-au fost acordate note, fără ca la comentariile aferente acestor note să fie precizate motivele care au stat la baza notării.

În mod eronat instanţa de fond a constatat necesară existenţa motivelor evaluatorului ce au stat la baza notării având în vedere faptul că, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, Fişa de evaluare a performanţelor profesionale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuţie (al cărei format este prevăzut în Anexa 2b la Criteriile de evaluare..., aprobate prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 218/11.05.2011, publicat în M.Of. al României, Partea I, nr. 376/2001) este un act administrativ individual sui generis, foarte sintetic, care se redactează pe un formular tipizat de o singură filă, şi în care aprecierile consemnate de către evaluator nu se impune să fie motivate (nu sunt prevăzute rubrici în acest scop). Astfel, art. 1 din Criteriile de evaluare... stabileşte exhaustiv aspectele pe care evaluatorul trebuie să le înscrie în fişa de evaluare, între acestea neregăsindu-se cerinţa de motivare a aprecierilor respective.

Raţiunea acestei abordări - reglementată astfel exclusiv în interesul persoanei evaluate - este ca în dosarul de personal al celui în cauză să nu se reţină şi să se regăsească peste timp, prezentate într-o manieră explicită, aspecte defavorizante din activitatea profesională a acestuia, care fiind accidentale sau pasagere, nu sunt de natură să o caracterizeze.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în Criteriile de evaluare... din cadrul Secretariatului General al Guvernului... (care sunt similare cu cele ale celorlalte instituţii ale administraţiei publice), motivarea notărilor şi a consemnărilor făcute de evaluator în fişa de evaluare se face în cadrul interviului - etapă a procesului de evaluare prevăzută de art. 12 din Criteriile de evaluare... Cu această ocazie se prezintă persoanei evaluate toate motivele/justificările ce au stat Ia baza acordării calificativelor respective.

În cazul existenţei unor diferenţe de opinie între evaluator şi persoana evaluată, punctul de vedere al acesteia din urmă se consemnează în fişa de evaluare, în aceste condiţii evaluatorul putând chiar să modifice fişa de evaluare (conform aceluiaşi art. 12, menţionat anterior).

În speţa de faţă, reclamantul A. fiind chemat din concediu, nu s-a prezentat la locul de muncă şi, implicit, nici la interviu fapt ce a determinat imposibilitatea parcurgerii, din vina susnumitului, a acestei etape a procesului de evaluare, până la data la care această activitate trebuia să fie finalizată.

Astfel, a susţinut recurentul că reclamantului îi este opozabil principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans, întrucât acesta, cu bună ştiinţă (domnul A. are titlul ştiinţific de doctor în domeniul managementului resurselor umane) a generat un viciu de procedură, pe care acum îl invocă în susţinerea propriului interes.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, aspectele evidenţiate în fişa de evaluare au fost, chiar şi în aceste condiţii, motivate în cursul procesului de evaluare, solicitând recurentul a se lua în considerare Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei privind evaluarea profesională individuală a domnului A., constituită prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 181/21.02.2017 (înregistrat cu nr. x din 28.02.2017), redactat în urma contestaţiei formulate de reclamant în baza art. 17 din Criteriile de evaluare... - document existent la dosarul cauzei şi care, practic, constituie o anexă, parte integrantă a fişei de evaluare - în cuprinsul căreia sunt relevate, în detaliu, motivele care au condus la stabilirea calificativului final.

Totodată, în Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei... se menţionează, la pct. 5, şi Referatul evaluatorului (directorul Direcţiei Speciale) privind contestaţia formulată de domnul colonel A. asupra calificativului acordat în urma evaluării performanţelor profesionale individuale în anul 2016, datat 21.02.2017, în care sunt argumentate detaliat problemele din activitatea profesională a reclamantului, care au impus diminuarea notelor ce i-au fost acordate.

Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei reprezintă documentul final, rezultat în ultima etapă a procesului intern de evaluare (conform art. 17 din Criteriile de evaluare... din cadrul Secretariatului General al Guvernului...) în care sunt prezentate, în scris, motivele care au condus la fiecare notă în parte. Abia după acest stadiu, salariatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei, se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în temeiul art. 17 alin. (4) din Criteriile de evaluare.

Din reglementarea de mai sus, rezultă că cele două documente (fişa de evaluare şi Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei) sunt complementare şi, prin urmare, trebuie luate în considerare şi judecate împreună, ca rezultat final al procesului de evaluare.

Nota 1 pentru încredere, a fost acordată avându-se în vedere un demers personal al reclamantului, pe linie de serviciu, pe care 1-a făcut fără aprobarea şefului său nemijlocit, de care reclamantul are deplină cunoştinţă, faptă ce a fost de natură să distrugă iremediabil încrederea pe care colegii săi de serviciu şi şefii săi ierarhici o pot avea în acesta.

În acest sens, recurentul a depus Ia dosarul cauzei:-Nota Direcţiei Speciale nr. 20E/234 din 15.06.2016 adresată Secretarului General al Guvernului, privind unele disfuncţii grave semnalate în activitatea personalului Direcţiei Speciale şi a Centrului Operaţional de Comandă al Guvernului;-Sesizarea privind unele abateri grave manifestate în activitatea domnilor B., consilier IA la Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului, şi A., consilier IA la Direcţia Specială/S.G.G., înregistrată cu nr. 20E/299 din 25.07.2016, adresată secretarului general al Guvernului de către directorul Direcţiei Speciale (4 pagini);- Sesizarea privind abateri grave manifestate în activitatea domnului A., consilier IA la Direcţia Specială/SGG, înregistrată cu nr. 20E/312/28.07.2016 şi cu nr. 20/13034/SSC/28.07.2016, adresată secretarului general al Guvernului de către directorul Direcţiei Speciale .

Toate aceste trei documente de mai sus au fost aduse la cunoştinţa reclamantului la datele respective, ele fiind menţionate şi în Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei privind evaluarea profesională individuală a domnului A.... (la pag. 8, cu referire la criteriul nr. 8 "încredere") şi constituie, totodată, anexe ale acestuia.

Însumând paginile în care se motivează nota acordată la criteriul nr. 8, rezultă un total de peste 14 pagini, ce reprezintă, incontestabil, o argumentare arhisuficientă.

Împrejurarea că, în anii anteriori, reclamantul a primit doar calificative foarte bune nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat în cursul carierei profesionale, acesta să comită greşeli grave, impardonabile, care să necesite a fi reflectate în fişa de evaluare, în interesul general de a fi cunoscute şi luate în considerare de către colectivele în care acesta îşi va desfăşura activitatea în viitor.

Având în vedere cele de mai sus, susţine recurentul că la întocmirea fişei de evaluare au fost respectate cu stricteţe, în litera şi spiritul lor, dispoziţiile Criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al structurilor fără personalitate juridică din cadrul aparatului de lucru al Guvernului care se finanţează prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, aprobate prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 218 din 11 mai 2011.

Având în vedere cele expuse anterior, soluţia instanţei de fond de anulare a fişei de evaluare este nelegală.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând recursul formulat, Înalta Curte reţine că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Cu privire la cazul de casare prev. de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa de fond a examinat situaţia de fapt, în baza probelor administrate, criticile aduse prin acţiune şi apărările formulate de intimaţi, evaluând şi valorificând din perspectivă proprie temeinicia acţiunii formulate, făcând trimitere în considerentele hotărârii la toate acestea şi împrejurarea în care se coroborează sau nu cu argumentele invocate de reclamant şi cu cele ale apărării.

Contrar susţinerilor recurentului, motivarea reflectă raţionamentul instanţei şi dispoziţiile legale aplicate situaţiei de fapt; judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument invocat de părţi, dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument al reclamantului sau al pârâtului, în condiţiile în care instanţa a răspuns explicit motivelor şi apărărilor, sub aspectul situaţiei de fapt şi de drept invocate.

Sunt nefondate motivele de recurs privind lipsa de motivare a hotărârii şi neluarea în considerare a apărărilor invocate. Împrejurarea că, în considerentele hotărârii, argumentele de fapt şi de drept nu sunt prezentate în modalitatea dorită de către recurent şi nu sunt în acord cu solicitarea recurentului nu reprezintă un motiv de nelegalitate şi nu înseamnă că hotărârea nu a fost motivată, sau că nu a fost analizată corect excepţia lipsei calităţii procesual pasive sau excepţia lipsei capacităţii de juridice a Guvernului României, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ.

Din conţinutul încheierii de şedinţa din data de 05 decembrie 2017, astfel cum s-a reţinut anterior, rezultă in mod clar motivarea instanţei pentru fiecare excepţie invocată şi pusă în discuţia părţilor.

În mod neîntemeiat recurentul-parat arată că prin cererea de chemare in judecata s-a creat o confuzie între doua instituţii distincte, Guvernul României si Secretariatul General al Guvernului. Toate documentele emise de către Secretariatul General al Guvernului poarta antetul "Guvernul României -Secretariatul General al Guvernului". Direcţia Speciala în care a fost încadrat prin detaşare intimatul-reclamant, de la Ministerul Apărării Naţionale, era parte componentă şi intră in structura aparatului de lucru al Guvernului României - Secretariatul General al Guvernului.

Astfel, emitentul fisei de evaluare contestate este recurentul-parat Guvernul României -Secretariatul General al Guvernului, aspect reţinut in mod corect si întemeiat de către instanţa de fond, atunci când a motivat respingerea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive ridicate de recurentul-parat Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului.

Pentru aceste considerente, motivul de casare care vizează excepţiile soluţionate prin încheierea de şedinţă din 5 decembrie 2017 nu este fondat .

Cu privire la motivul de casare prev. de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată, de asemenea, că nu este fondat.

Prin fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuţie pentru anul 2016, reclamantul A. a primit nota 3 pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare şi calificativul satisfăcător, fiind menţionat faptul că nu au fost obţinute rezultate deosebite în perioada evaluată, dar nici nu au fost întâmpinate dificultăţi la realizarea obiectivelor în această perioadă.

În mod corect a reţinut prima instanţă că, în condiţiile inexistenţei unei dovezi clare a modului de acordare a notelor reclamantului, fişa de evaluare nu respectă cerinţele esenţiale de motivare a actului administrativ pentru a permite controlul jurisdicţional, din moment ce nu se clarifică algoritmul de notare şi faptele care au dus la acordarea acestor note, fiind făcute doar două precizări cu titlu general, respectiv nu au fost obţinute rezultate deosebite în perioada evaluată, dar nici nu au fost întâmpinate dificultăţi la realizarea obiectivelor în această perioadă. Pârâta nu a motivat, în cuprinsul actului administrativ, nici de ce a acordat nota 1 pentru încredere, în condiţiile în care în fişele de evaluare anterioare a primit doar calificative foarte bune, iar recomandările pe anul 2016 au fost, de asemenea, bune.

Pentru aceste motive, în mod corect prima instanţă a admis cererea formulată de reclamantul A. şi a dispus anularea fişei de evaluare întocmită pentru perioada 01.01.2016-13.12.2016.

Recurentul-pârât a arătat că pentru acordarea notei x din fişa de evaluare a reclamantului s-a ţinut cont de faptul că etapa interviului din procedura de evaluare nu a putut fi parcursa din vina reclamantului A., care nu s-a prezentat din concediu atunci când a fost chemat, că aspectele evidenţiate în fişa de evaluare au fost motivate in cursul procesului de evaluare, solicitând ca instanţa de recurs sa ia in considerare Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei privind evaluarea profesionala individuala a domnului A. constituita prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 181/21.02.2017, existentă la dosarul cauzei, şi care, practic, constituie a anexa, parte integranta a fisei de evaluare, in cuprinsul căreia sunt relevate motivele care au condus la stabilirea calificativului final, demersul personal al reclamantului pe care l-a făcut fără aprobarea şefului sau nemijlocit, anexând in acest sens înscrisuri.

Susţinerile sunt nefondate. Motivarea actului administrativ impune necesitatea ca autoritatea care emite un act administrativ să arate, în mod expres, elementele de fapt şi de drept care determină adoptarea deciziei respective. Motivarea reprezintă un element esenţial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului administrativ, constituind, totodată, o garanţie a alegerii soluţiei optime de către organul de decizie

Motivarea unui act administrativ urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite instanţei de judecată, de asemenea, să realizeze controlul său jurisdicţional, permite, astfel, reconstituirea raţionamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său. Motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, şi face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului.

Argumentele recurentului potrivit cărora motivarea fişei de evaluare pe care reclamantul a contestat-o se afla in Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei, care "constituie o anexa, parte integranta a fisei de evaluare", sunt nefondate.

Reclamantul trebuia să ia cunoştinţă de motivele acordării notei din fişa de evaluare chiar din actul prin care fost stabilită nota evaluării şi nu ulterior, printr-un proces-verbal întocmit ca urmare a contestaţiei reclamantului la fişa de evaluare. Prin urmare, fişa de evaluare a reclamantului trebuia să precizeze în conţinutul său care sunt argumentele potrivit cărora a fost acordată o anumită notă, ca urmare a procesului de evaluare profesională. În cazul in care Comisia de cercetare a contestaţiei nu ar fi fost sesizata, nu ar fi existat niciun proces-verbal al acestei comisii care să fie anexat la Fisa de evaluare, iar competenta comisiei anterior menţionate nu este aceea de completare a motivelor din fisa de evaluare, astfel cum susţine recurentul-reclamant. Acest Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestaţiei poate să nu existe in cazul in care fisa de evaluare nu este contestata de către persoana evaluata, in conţinutul acestuia se menţionează de către comisie daca procedura de evaluare a fost corecta sau nu, nu se completează motivarea din fisa de evaluare controlata.

Pentru toate aceste motive, din probele administrare în cauza a rezultat în mod clar şi fără echivoc faptul că fisa de evaluare a performantelor profesionale individuale ale persoanelor care ocupa posturi contractuale de execuţie, pentru perioada evaluata 01.01.2016 -13.12.2016, pentru persoana evaluată A., nu a fost motivată, contrar cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească un astfel de act, după cum în mod legal a reţinut instanţa de fond .

Pentru aceste considerente, sentinţa primei instanţe este legală, motivele de recurs fiind nefondate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Guvernul României-Secretariatul General al Guvernului împotriva sentinţei civile nr. 5015 din 19 decembrie 2017 şi a încheierii de şedinţă din 5 decembrie 2017 ale Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.