Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3823/2020 AI generated

Judicial staff salarization: application of maximum sectoral reference value and 10% statutory increase under OUG 83/2014 and Law 293/2015

Case Number Decizia nr. 3823/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the appellate court and defendant, thereby upholding the first-instance ruling that favored the plaintiffs; the final operative outcome is the partial annulment of the defendant’s collective salary decisions and an order to recalculate and pay salary differentials, inflation updates, and penal interest. The dispute arose from a contest regarding the salarization of auxiliary staff within a judicial authority, where the plaintiffs challenged the defendant's refusal to apply a sectoral reference value of 405 RON and a 10% statutory increase, arguing that their salaries were lower than the maximum level established for identical conditions within the same institution. The decisive legal basis was the finding that the defendant failed to comply with Article 1(5^1) of Emergency Governmental Ordinance no. 83/2014 (as approved by Law no. 71/2015), which mandates maximum-level salarization for personnel under equivalent conditions, and Article 11 of Law no. 293/2015, which provided the 10% increase effective from December 2015, consistent with the Constitutional Court’s prior unconstitutionality ruling regarding the exclusion of judicially recognized rights from maximum salary calculations.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, art. 11din Legea nr. 293/2015, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Judicial staff salarization: application of maximum sectoral reference value and 10% statutory increase under OUG 83/2014 and Law 293/2015: Prin Decizia nr. 19/I/A/1din 14.02.2017 se rectifică art. 4 şi 5 din Decizia nr. 18, în sensul că plata drepturilor salariale cuvenite prin includerea valorii de referinţă sectorială de 445,5 începând cu 1.01.2017 se va face până la 10.03.2017.

Keywords

AI generated
judicial law calculation of salary statutory basis reduction of statutory salary increase value in dispute e-justice

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Criticile invocate se circuscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014
Instanţa de fond a făcut în mod corect aplicarea art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.
art. 11din Legea nr. 293/2015
De asemenea, în mod corect instanţa de fond a avut în vedere că, potrivit art. 11din Legea nr. 293/2015, prin excepţie de la prevederile art.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Neamţ, sub nr. x/2017 din 11.04.2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bacău şi Tribunalul Neamţ pentru ca în contradictoriu cu aceasta şi pe baza probelor administrate să se dispună: anularea parţială a deciziilor nr. 18/I/A/1, 19/I/A/1, 23/I/A/1, 26/I/A/1, 29/I/A/1, 32/I/A/1, 35/I/A/1, 38/I/A/1, emise de Curtea de Apel Bacău la data de 03.02.2017, 14.02.2017 şi 20.02.2017; obligarea Curţii de Apel Bacău la emiterea unei noi decizii colective de salarizare cu valoarea de referinţă de 405 RON, majorat cu 10%, începând cu data de 09.04.2015; obligarea Curţii de Apel Bacău la emiterea unei noi decizii individuale de salarizare cu valoarea de referinţă de 405 RON, la care să se adauge majorarea de 10%, potrivit Legii 293/2015 începând cu data de 09.04.2015 şi până la data de 01.10.2016; obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, respectiv a plăţii diferenţelor băneşti dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 şi venitul efectiv plătit, drepturi băneşti care să fie plătite în mod actualizat cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective la care să se aplice dobânda legală penalizatoare corespondentă calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la alocarea şi virarea sumelor necesare stabilirii şi plăţii diferenţelor salariale solicitate prin prezenta acţiune.

Prin sentinţa civilă nr. 2231/2017, Tribunalului Neamţ a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 875 din 28 februarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei şi, în consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bacău şi Tribunalul Neamţ şi a anulat, în parte, deciziile nr. 18/I/A/1, 19/I/A/1, 23/I/A/1, 26/I/A/1, 29/I/A/1, 32/I/A/1, 35/I/A/1, 38/I/A/1, emise de Curtea de Apel Bacău la data de 03.02.2017, 14.02.2017 şi 20.02.2017 şi obligă pârâta Curtea de Apel Bacău să emită noi decizii prin care drepturile salariale cuvenite reclamanţilor să fie recalculate prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, şi prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 01.12.2015, precum şi să plătească fiecărui reclamant diferenţele dintre drepturile salariale recalculate potrivit prezentei hotărâri şi drepturile salariale efectiv plătite reclamanţilor, diferenţe actualizate cu indicele de inflaţie, şi dobândă legală penalizatoare calculată de la data scadenţei diferenţelor salariale până la plata efectivă a acestora.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile recurate a formulat recurs pârâta Curtea de Apel Bacău, criticând-o pentru nelegalitate. Criticile invocate se circuscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că sentinţa pronunţată este dată cu interpretarea greşită a deciziei Curţii Constituţionale. Întreaga argumentaţie a acestei decizii este construită pe ideea că legiuitorul a dorit înlăturarea inechităţilor din sistemul de salarizare al personalului bugetar, ceea ce presupune, stabilirea unui nivel maxim al salariului prin compararea unei persoane, care are un anumit salariu, cu alta care, deşi are aceleaşi condiţii de grad, funcţie, vechime etc, are un salariu mai mic.

În speţă, stabilirea unei salarizări unitare în condiţii de identitate de grad, vechime etc. se face prin compararea unei persoane care este salarizată cu luarea în calcul a valorii de referinţă de 405 RON cu o persoană care nu are salariul calculat cu luarea în considerare a acestei valori, fie că are o hotărâre judecătorească, însă nu este pusă. în executare, fie că nu a obţinut o astfel de hotărâre judecătorească. Concluzia care se desprinde din cuprinsul întregii decizii este aceea că, pentru a putea face comparaţia, este necesar ca pentru unul dintre cele două subiecte de comparaţie indemnizaţia de încadrare să fie stabilită cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, iar pentru altul nu. în unele paragrafe din decizie se desprinde indirect această concluzie, însă în paragraful 33 este menţionat acest lucru în mod expres. Relevante sub acest aspect sunt următoarele pasaje din decizia Curţii Constituţionale:

"17. Aşadar, Curtea reţine că, la momentul pronunţării prezentei decizii, există magistraţi şi personal asimilat care beneficiază de hotărâri judecătoreşti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus în indemnizaţie cei 18% stabiliţi prin Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, iar ordonatorul de credite a emis ordine de salarizare corespunzătoare în acest sens, magistraţi şi personal asimilat care beneficiază de hotărâri judecătoreşti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus în indemnizaţie cei 18% stabiliţi prin Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, iar ordonatorul de credite nu a emis ordine de salarizare corespunzătoare în acest sens şi magistraţi şi personal asimilat care nu beneficiază de hotărâri judecătoreşti prin care li s-a stabilit dreptul de a avea inclus în indemnizaţie cei 18%, stabiliţi prin Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007.

25. Curtea constată că, potrivit art. 31 alin. (1/2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, norma criticată stabileşte, în mod indirect, că nu sunt recunoscute hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Astfel, chiar dacă o parte dintre magistraţii care beneficiază de aceste hotărâri judecătoreşti au deja în plată majorarea indemnizaţiei de încadrare, faptul că textul criticat prevede că, la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice, nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti conduce la concluzia că, deşi o parte dintre magistraţi şi din personalul asimilat au obţinut majorarea indemnizaţiei de încadrare, aceasta nu este recunoscută la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare.

33. Cât priveşte dispoziţiile art. 31 alin. (1/1) şi (1/3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea reţine că acestea nici nu au fost criticate în mod special şi nu contravin dispoziţiilor invocate din Constituţie, ci doar stabilesc definiţia sintagmei "fiecare funcţie" ca fiind "funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent in Legea-cadru nr. 284/2020 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare" şi definiţia "instituţiei sau autorităţii publice" ca fiind "acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite". Totodată, se precizează că, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate."

Având în vedere că din considerentele enunţate la par. 22 şi 25 în decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 rezultă că egalizarea se face începând cu luna august 2016 şi are în vedere hotărârile judecătoreşti aflate în plată şi care au determinat deja majorarea indemnizaţiei de încadrare, precum şi faptul ca nu s-a făcut dovada că la data de 9.04.2015 erau în plată drepturi salariale calculate cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, a solicitat recurenta admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi, rejudecând cauza, să se dispună respingerea acţiunii formulate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând criticile invocate în recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Din probele administrate la dosarul cauzei rezultă că, la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamanţii aveau calitatea de personal auxiliar de specialitate şi personal conex în cadrul Tribunalului Neamţ - Judecătoria Roman.

Prin Decizia nr. 18/I/A/1, emisă de Curtea de Apel Bacău la 3.02.2017, s-a prevăzut: art. 1- începând cu data de 1.08.2016, personalul conex beneficiază de un salariu de bază brut stabilit prin acordarea sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi de confidenţialitate de 15%; art. 2 - începând cu 1.10.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex beneficiază de un salariu de bază brut lunar stabilit prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 la care se adaugă 10% prevăzută de legea 293/2015; art. 3 - deciziile de stabilire a drepturilor individuale se vor emite ulterior adoptării grilelor de salarizare unice la nivelul autorităţii judecătoreşti; art. 5 - plata drepturilor salariale cuvenite prin includerea valorii de referinţă sectorială de 445,5 începând cu 1.01.2016 se va face până la 10.03.2016.

Prin Decizia nr. 19/I/A/1din 14.02.2017 se rectifică art. 4 şi 5 din Decizia nr. 18, în sensul că plata drepturilor salariale cuvenite prin includerea valorii de referinţă sectorială de 445,5 începând cu 1.01.2017 se va face până la 10.03.2017.

Prin Decizia nr. 23/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.08.2016, personalul conex beneficiază de un salariu de bază brut stabilit prin acordarea sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi de confidenţialitate de 15%, conform tabelului anexat.

Prin Decizia nr. 26/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.08.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie, conform anexei ataşate.

Prin Decizia nr. 29/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.09.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie, conform anexei ataşate.

Prin Decizia nr. 32/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.10.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază, calculat prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 la care se adaugă 10%, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie, conform anexei ataşate.

Prin Decizia nr. 35/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.11.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază, calculat prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 la care se adaugă 10%, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie, conform anexei ataşate.

Prin Decizia nr. 38/I/A/1 din 20.02.2017 s-a stabilit că, începând cu 1.12.2016, personalul auxiliar de specialitate şi conex va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază, calculat prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 la care se adaugă 10%, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie, conform anexei ataşate.

Reclamanţii au formulat contestaţie împotriva deciziilor nr. 23/I/A/1, 26/I/A/1, 29/I/A/1, 32/I/A/1, 35/I/A/1, 38/I/A/1, respinsă prin Hotărârea nr. 24/31.03.2017 emisă de Colegiul de conducere al Curţii de Apel.

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanţii au solicitat anularea în parte a deciziilor menţionate şi obligarea pârâtului la modificarea deciziilor emise, în sensul includerii în indemnizaţia de încadrare brută lunară a valorii de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 9 aprilie 2015, cu majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015;

Instanţa de fond a făcut în mod corect aplicarea art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, potrivit căruia: "(1) în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ca modificările ulterioare. (2) In anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...) (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îsi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.".

În considerarea efectului obligatoriu al dezlegării date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23/2016, în mod corect a constatat instanţa de fond că dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, se aplică şi reclamanţilor din prezenta cauză, în condiţiile în care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mic decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, astfel că sunt îndreptăţiţi la emiterea ordinelor de încadrare salarială cu luarea în considerare a nivelului maxim al salariilor de bază şi al sporurilor pentru funcţii similare.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 31alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.

A reţinut Curtea Constituţională, cu privire la neconstituţionalitatea art. 31alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare", la care se face egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

Cum, prin Decizia nr. 794/15.12.2016, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 31alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 sunt neconstituţionale, instanţa de fond a reţinut considerentele acestei decizii în motivarea hotărârii, fiind corect raţionamentul juridic în aplicarea textelor de lege, cu respectarea perioadei de reglementare a fiecăreia din acestea, de la data intrării în vigoare.

Astfel, în mod corect s-a reţinut obligaţia de a se proceda, din data de 09.04.2015, la o încadrare la nivel maxim sub aspectul indemnizaţiei cuvenite, respectiv prin recunoaşterea unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON. Instanţa de fond a avut în vedere că prin sentinţa civilă nr. 48/13.01.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia civilă nr. 2369/22.06.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, încă de la data de 09.04.2015 se aflau în plată indemnizaţii de încadrare stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, aspect care reiese din actele depuse la dosar de reclamanţi.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond a avut în vedere că, potrivit art. 11din Legea nr. 293/2015, prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexele acestei legi, respectiv anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie", se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că prima instanţă în mod corect a reţinut că valoarea sectorială în raport de care trebuie calculate drepturile salariale ale reclamanţilor este de 405 RON, majorată cu 10% de la data de 1 decembrie 2015, sentinţa recurată fiind pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Curtea de Apel Bacău împotriva sentinţei civile nr. 875 din 28 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.