Peremption of suspended tax proceedings and insufficiency of a repunere pe rol request without demand for default judgment

Şedinţa publică din data de 22 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, a solicitat:

- în temeiul art. 15 din Legea nr. 544/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/30.06.2014 până la soluţionarea definitivă a cauzei;

- anularea Deciziei de impunere nr. x/30.06.2014 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba;

- anularea Raportului de inspecţie fiscală nr. x/30.06.2014 întocmit de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba.

Prin încheierea din data de 28 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. şi a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. x/30.06.2014 până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Împotriva încheierii din data de 28 aprilie 2015 pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba iar, prin Decizia nr. 3205 din 25 octombrie 2017, Înalta Curte a respins recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba împotriva încheierii din data de 28 aprilie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea din data de 07.02.2019, a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa părţilor legal citate, care nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin cererea înregistrată la dosar la data de 07.08.2019 . reclamanta A. SRL-reprezentantă de lichidator judiciar B. a formulat cerere de repunere pe rol prin care a solicitat redeschiderea procesului, repunerea pe rol a cauzei şi reluarea judecăţii.

Prin cererea înregistrată la data de 01.10.2019, pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov-Administratia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba a solicitat ca instanţa să constate perimarea acţiunii formulată de reclamantă.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2483 din 01 noiembrie 2019, Curea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă, ca neîntemeiată şi, pe cale de consecinţă a constatat perimată acţiunea formulată de reclamanta A. SRL-reprezentantă de Lichidator Judiciar B. în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov-Administratia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din Cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

1.3. Calea de atac exercitată şi motivele de recurs înfăţişate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B., în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

Prin argumentele prezentate în susţinerea motivelor de nelegalitate, recurenta a făcut trimitere la normele de drept prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de repune pe rol a cauzei, astfel cum a fost formulată.

Arată că, dispoziţiile art. 415 alin. (1), pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor.

Susţine în continuare că dispoziţiile art. 415 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. sunt de strictă interpretare şi urmăresc posibilitatea părţii de a solicita reluarea judecăţii, nemotivat şi fără ca instanţa să aibă posibilitatea denegării cu privire la cerere. Totodată, termenul de perimare s-ar fi împlinit la data de 07.08.2019.

Conchide recurenta în sensul că, încălcând dispoziţiile imperative cu privire la reluarea judecăţii, instanţa de fond în mod greşit a admis cererea pârâtei de constatare a perimării, deşi termenul de perimare nu era împlinit.

1.4. Apărările formulate în cauză

Legal citate, intimatele-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor au formulat întâmpinare, prin care, au solicitat respingerea recursului formulat, ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 4 februarie 2020, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 24 iunie 2020, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în şedinţă publică.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar şi faţă de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că este nefondat recursul de faţă, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:

Considerentele Curţii de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situaţia de fapt care se degajă din înscrisurile administrate.

Înalta Curte remarcă mai întâi că recursul de faţă nu combate punctual argumentele Curţii de apel, afirmând, cu titlu general, că instanţa de fond în mod eronat a constatat perimată cererea.

Atributul esenţial al instanţei de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speţă, nu există critici de nelegalitate în sensul exigenţelor art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., care să vizeze încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În raport cu circumstanţele cauzei, sunt incidente următoarele dispoziţii procedurale:

Potrivit art. 416 C. proc. civ. prevede că: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.

(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Sancţiunea procedurală a perimării reprezintă un mijloc instituit de legiuitor în scopul asigurării unei bune înfăptuiri a justiţiei, tradusă prin soluţionarea cu celeritate a proceselor civile. În absenţa acestei instituţii, instanţele de judecată ar fi supraaglomerate, făcând imposibilă restabilirea cu promptitudine a ordinii de drept.

Perimarea reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului stabilit de lege, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată. Observându-se natura juridică mixtă şi obiectivul perimării, aceasta a fost definită ca reprezentând o sancţiune procedurală ce intervine în cazul nerespectării cerinţei de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care se găseşte.

Pentru ca perimarea să opereze, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să aibă loc o învestire a instanţei cu o cerere ce a condus la o judecată în primă instanţă ori într-o cale de atac ori să existe o executare silită încuviinţată şi pornită; să aibă loc o rămânere a pricinii în nelucrare timp de 6 luni; termenul de perimare să nu fi fost întrerupt ori suspendat, pentru vreuna din cauzele indicate la art. 417 şi art. 418 C. proc. civ. abandonarea cauzei în nelucrare să se datoreze culpei părţii.

Înalta Curte constată că aceste condiţii sunt îndeplinite în cauză.

Astfel, a avut loc o învestire a instanţei cu o cerere ce a condus la o judecată în faţa instanţei de fond, pricina a rămas în nelucrare timp de 6 luni, întrucât de la data suspendării, 7 februarie 2019 până la data de 7 august 2019, nu a fost depusă la dosar nicio cerere de repune re rol; abandonarea cauzei în nelucrare s-a datorat culpei părţii reclamante.

Prin încheierea din 7 februarie 2019, judecata a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa părţilor legal citate, care nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Se reţine că recurenta-reclamantă a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în ultima zi a termenului de perimare, respectiv la data de 07.08.2019., cerere prin care recurenta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, aşa cum permit dispoziţiile art. 223 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 411 alin. (2) C. proc. civ.

Criticile invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi reţinute ca impedimente legale în luarea măsurii contestate, cât timp nu rezultă că partea ar fi cerut expres ca judecata să aibă loc şi în absenţa sa, singurul mijloc procesual care ar fi putut, din punct de vedere legal, preîntâmpina această măsură.

Or, faţă de acestă împrejurare, în mod corect instanţa de fond a apreciat că cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă (înregistrată la dosar la data de 07.08.2019) nu este aptă să conducă la întreruperea termenului de perimare, actul în discuţie nefiind efectuat cu intenţia reală de a continua judecarea procesului.

Este adevărat că în cuprinsul dispoziţiilor art. 415 pct. 1 C. proc. civ. se prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părţi doresţe continuarea judecăţii.

Astfel, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor.

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanţa care a dispus măsura suspendării, însă înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispoziţiile art. 416 C. proc. civ.

Cererea de repunere pe rol formulată de recurenta-reclamantă la data 7 august 2019, în lipsa unei solicitări de judecare a cauzei în lipsă şi în condiţiile în care părţile nu s-au prezentat la termenul acordat la 1 noiembrie 2019, nu poate constitui un act de procedură căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea la termenul din 7 februarie 2019 tocmai pentru lipsa nejustificată a părţilor, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea în lipsă.

Prin urmare, reclamanta titulară a cererii, avea îndatorirea procesuală de a urmări desfăşurarea procesului, astfel că acestea nu poate invoca în calea de atac a recursului lipsa acesteia de stăruinţă în judecarea litigiului de faţă, prin raportare la nelegalitatea sentinţei pronunţată de instanţa fondului.

III. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Faţă de considerentele expuse, apreciind că nu subzistă niciuna dintre criticile de nelegalitate a sentinţei, invocate de recurentă, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. - prin lichidator judiciar B. împotriva sentinţei nr. 2483 din 01 noiembrie 2019 a Curţii de Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iulie 2020.