Waiver of judicial review of appeal in fiscal administrative litigation; effect of acquiescence on interlocutory rulings on intervention admissibility
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice took note of the appellant's verbal waiver of her appeal, thereby leaving the Court of Appeal's June 3, 2019 decision—which rejected her main intervention claim as inadmissible—unchanged and in force. The dispute arose in a fiscal administrative litigation where the original plaintiff challenged a tax assessment decision for supplementary obligations, and the appellant intervened to seek the total annulment of the underlying tax assessment and subsequent decision. The decisive legal basis was the principle of disposability under Article 9 of the Civil Procedure Code, combined with Article 406(1) allowing for a verbal waiver of proceedings and Article 463(1) defining acquiescence to a judgment as a waiver of the right of appeal, which the court recognized as a valid act of disposition not subject to judicial censorship.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (6) din C. proc. civ, art. 463 alin. (1) C. proc. civ, art. 9 din C. proc. civ, art. 406 alin. (1) din C. proc. civ; Waiver of judicial review of appeal in fiscal administrative litigation; effect of acquiescence on interlocutory rulings on intervention admissibility: Prin încheierea din 3 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de intervenţie principală formulată de petenta B., ca inadmisibilă, reţinând, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora petenta ar fi trebuit să dovedească parcurgerea procedurii prealabile menţionate de norma legală indicată, cerinţă prevăzută pentru admisibilitatea acţiunii în contencios fiscal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iulie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Cadrul procesual
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 05.12.2017, reclamanta A. S.A. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 168/29.05.2017 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor în soluţionarea contestaţiei depuse împotriva Deciziei de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală pentru persoane juridice nr. x/22.11.2016, emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. x/22.11.2016.
A solicitat admiterea contestaţiei, anularea în parte a Deciziei nr. 168/29.05.2017 în ceea ce este obligaţiile fiscale suplimentare de plată în sumă de 11.351.254 RON la care a fost obligată reclamanta prin decizia mai sus menţionată, reprezentând diferenţe suplimentare de impozit pe profit în cuantum de 1.171.306 RON, TVA cuantum de 5.235.285 RON şi obligaţii fiscale accesorii, respectiv 807.006 dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe profir, 181.473 RON penalităţi de întârziere aferente impozitului pe profit, 3.173.407 RON dobânzi/majorări de întârziere aferente TVA şi 782.768 RON penalităţi de întârziere aferente TVA.
La data de 21.05.2019, petenta B. a formulat cerere de intervenţie principală, solicitând admiterea în principiu a acesteia şi, pe fond, anularea în integralitate a Deciziei de impunere nr. x/22.11.2016, emisă în baza RIF nr. x/22.11.2016, precum şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 168/29.05.2017.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea din 3 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de intervenţie principală formulată de petenta B., ca inadmisibilă, reţinând, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora petenta ar fi trebuit să dovedească parcurgerea procedurii prealabile menţionate de norma legală indicată, cerinţă prevăzută pentru admisibilitatea acţiunii în contencios fiscal.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 3 iunie 2019, a declarat recurs petenta B., solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
4. Cererea de renunţare la judecarea recursului
La termenul din 22 iulie 2020, recurenta B., personal, a formulat verbal, în şedinţa publică de judecată, cerere de renunţare la recursul declarat împotriva încheierii din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Constatând că, în cauză, recurenta B. a formulat cerere de renunţare la judecarea recursului, instanţa de control judiciar va avea în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Potrivit art. 463 alin. (1) C. proc. civ.: "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre."
Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
Văzând dispoziţiile art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunţa oricând la judecată, fie verbal în şedinţă de judecată, Înalta Curte va lua act de renunţarea recurentei B. la judecata recursului formulat împotriva încheierii din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentei B. la judecarea recursului formulat împotriva încheierii din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iulie 2020.