Artificial conditions created via multiple entities to exceed EU rural investment funding limits and breach fee aid intensity thresholds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, leaving the lower court’s judgment in force which had rejected the claimant's action against the Rural Investment Financing Agency. The dispute concerned the validity of an irregularities report and a subsequent administrative decision demanding the recovery of EU non-repayable funding for a project titled "Establishment of a compound feed factory," after the Agency alleged the creation of artificial conditions by a single individual who administered multiple associated entities to exceed maximum financial support thresholds and game selection criteria. The Court held that the appeal was unfounded because the lower court’s findings on the fact that a single de facto beneficiary controlled five separate legal entities to artificially inflate selection scores and breach eligibility limits did not constitute an error of law or a reasoning defect, thereby validating the application of the strict regularity and non-prejudice principles required for the use of European funds.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 C. proc. civ, art. 497 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 493 din C. proc. civ, art. 415 pct. 4 din C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Artificial conditions created via multiple entities to exceed EU rural investment funding limits and breach fee aid intensity thresholds: În recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinţei atacate, indicând formal dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 6 şi 8 C. proc. civ., fără a arăta care sunt aspectele contradictorii din cuprinsul deciziei atacate şi fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către instanţa de fond.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iulie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".
I. Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi declinată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/13.10.2015 privind proiectul "Înfiinţare fabrică nutreţuri combinate, localtiatea Capu Câmpului, jud. Suceava", Contract de finanţare x/11.03.2011, precum şi a deciziei nr. 47194/16.12.2015 emisă de pârâtă.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
1.2. Hotărârea pronunţată în cauză
Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civile nr. 1362 din 12 aprilie 2017, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac exercitată şi motivele de recurs înfăţişate
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta A., în condiţiile art. 493 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând, în temeiul art. 497 C. proc. civ., casarea în tot a hotărârii atacate şi, în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
După prezentarea contextului raportului juridic litigios, recurenta-reclamantă a punctat îndeosebi aspectele care vizează nelegalitatea sentinţei, susţinând că instanţa de fond a încălcat normele de drept material, respectiv dispoziţiile legale reglementate de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că soluţia instanţei de fond este nelegală, întrucât cuprinde motive străine de natura cauzei, respectiv este dată cu încălcarea normelor de drept material - motive de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă arată că în faţa instanţei de fond a învedereat analogia dintre specificul procesului-verbal de constatare a neregulilor (cf. art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "neregulă = orice abatere de la legalitate) şi un proces-verbal de contravenţie ("abatere de la o lege" cf. Dex), coroborat cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în conformitate cu care contravenţiile intră în sfera acuzaţiilor în materie penală (B. vs. România, Albert vs. România, Ozturk vs. Germania, Kadubec vs. Slovacia), materie guvernată de prezumţia de nevinovăţie, susţinem cu tărie că aprecierile personale ale reprezentanţilor echipei de control, nesusţinute de dovezi în ce priveşte elementele obiective şi subiective ce compun orice faptă, nu pot răsturna această prezumţie fără a se încălca art. 6 din CEDO.
S-a reţinut că există un singur racord de energie electrică pentru organizarea de şantier, ignorându-se că investiţiile prevăd racorduri independente, un şantier nefinalizat nefiind reprezentativ pentru imaginea finală a amplasamentului. De asemenea, problema constructorului comun nu ar trebui să fie o problemă atâta timp cât a fost respectată procedura de organizare a licitaţiilor.
Se interpretează, sistematic, că sunt similare cele 5 proiecte, societăţile au acelaşi număr de telefon la datele de contact, ca în cererile de finanţare s-a declarat că societăţile sunt membre ale A., că dl C. a fost împuternicit de către reprezentanţii societăţilor în vederea parcurgerii formalismului birocratic specific sistemului la care au dorit să adere.
În opinia recurentei-reclamante, această interpretare a instanţei de fond este străină de cauză, plasându-se în evidentă contradicţie cu situaţia de fapt care rezultă din probele aflate la dosar.
A mai arătat recurenta-reclamantă că, suspiciunile/neregulile imputate nu pot răsturna, prin simpla lor existenţă, prezumţia de bună-credinţă care guvernează raporturile civile. De asemenea, opinează recurenta că simpla identificare a unei suspiciuni, nu înseamnă, per se, crearea unei condiţii artificiale, cu atât mai mult cu cât, prin întregul modus operandi specific fiecărui proiect, nu au fost încălcate dispoziţii legale, niciunul dintre procedeele folosite nefiind expres interzis, iar transparenţa şi naturaleţea cu care reprezentanţii subscrisei au abordat întregul proiect exclud ideea că s-a încercat eludarea unor dispoziţii şi crearea de condiţii artificiale.
Conchide recurenta, că motivarea instanţei de fond doar pe aspectul faptului ca un control ulterior poate să constate neregulile nu răspunde la toate aspectele menţionate de aceasta la toate apărările făcute punctual.
1.4. Apărările formulate în cauză
Legal citat, intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale,a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 24 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 18 martie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) – (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.
Ulterior, având în vedere dispoziţiile art. 415 pct. 4 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 42 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României/art. 63 alin. (13) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, în baza art. 66 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 147 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a art. 111 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost fixat termen pentru redeschiderea judecăţii la data de 22 iulie 2020.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar şi faţă de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reţine că este nefondat recursul de faţă, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:
Înalta Curte constată că cele reclamate de către recurenta-reclamantă sunt elemente care ţin de temeinicia respingerii acţiunii de către instanţa de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ţinând de aprecierea suverană a instanţelor de fond.
Atributul esenţial al instanţei de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speţă, nu există critici de nelegalitate în sensul exigenţelor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., care să vizeze încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Considerentele Curţii de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situaţia de fapt care se degajă din înscrisurile administrate.
În recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinţei atacate, indicând formal dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 6 şi 8 C. proc. civ., fără a arăta care sunt aspectele contradictorii din cuprinsul deciziei atacate şi fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către instanţa de fond.
Instanţa de fond a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată, concluzionând că beneficiarul a primit finanţări nerambursabile cu depăşirea pragurilor valorice, fiind încălcate prevederile pct. 2.6 din Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii 123 şi Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii 121.
Mai mult, reţine instanţa fondului, proiectul reclamantei este unul independent, deoarece legătura dintre cele şase proiecte, modul de finanţare, modul de desfăşurare al activităţii tuturor firmelor membre ale cooperativei reclamante, demonstrează contrariul. în cazul de faţă voinţa tuturor membrilor şi implicit a reclamantei era exprimată de o singură persoană, D., care reprezenta toate celelalte 5 societăţi membre alături de care a constituit cooperativa reclamantă al cărei unic administrator şi preşedinte era.
Reclamanta nu a depus niciun înscris şi nu a solicitat nicio altă probă care să dovedească independenţa afacerilor celor 5 societăţi membre ale sale, toate elementele reţinute de pârâtă în procesul-verbal contestat dovedind contrariul celor susţinute de reclamantă. Nu este necesar să se constate existenţa unei contravenţii sau a unei fraude, a unei infracţiuni pentru a se constata crearea unor condiţii artificiale.
Verificând sentinţa recurată, prin prisma criticilor de nelegalitate formulate de recurentă, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Cererea de finanţare nr. x depusă la OJFIR (fostul OJPDRP) Suceava în data de 30.06.2010, A. şi-a propus construirea unei fabrici de nutreţuri combinate, în localitatea Capu Câmpului din judeţul Suceava şi achiziţionarea unor echipamente şi utilaje agricole performante care să fie folosite la dotarea fabricii, pentru obţinerea unor produse conforme cu standardele europene în vigoare.
Între APDRP (actualmente AF1R) şi beneficiarul A. a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. x/11.03.2011, având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul "înfiinţare fabrică nutreţuri combinate, localitatea Capu Câmpului, judeţul Suceava".
În baza contractului mai sus-menţionat, cu valoarea totală de 16.585.361,00 RON, având o valoare eligibilă de 16.585.361,00 RON cu finanţare nerambursabilă de 50% adică 8.292.680,00 RON, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a efectuat plăţi în valoare de 1.557.347,27 RON.
Intimata-pârâtă a procedat la efectuarea de verificări privind proiectul beneficiarului A. cu ocazia solicitării Cererii de plată tranşa III şi urmare a constatărilor realizate de echipa de control numita prin Nota de Descoperire a unei Nereguli şi de Fundamentare pentru Desfăşurarea unui Control nr. 31485 din 24.08.2015 asupra proiectului x/11.03.2011 - "înfiinţare fabrică nutreţuri combinate, localitatea Capu Câmpului, judeţul Suceava" s-a observat faptul că în perioada de valabilitate a contractului au fost încălcate angajamentele în baza cărora a fost acordată finanţarea nerambursabilă, în sensul că au fost create condiţii artificiale prin înfiinţarea unor entităţi juridice (grup de firme asociate-fondatoare a unei cooperative agricole) de către o singură persoană, D., în vederea depăşirii intensităţii sprijinului financiar maxim alocat unui beneficiar,
De asemenea se reţine şi faptul că toate cele şase proiecte au fost implementate "în oglindă" sub coordonarea lui D., cel care este beneficiarul de facto al finanţării, devenind astfel evident că au fost fraudate cerinţele criteriului de eligibilitate S4 privind vârsta beneficiarului şi cele privind intensitatea sprijinului financiar, motiv pentru care se propune demararea procedurilor de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
În urma verificărilor efectuate pe portalul ONRC a rezultat că asociaţii A. sunt: S.C. E. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii, S.C. F. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii şi pierderi 16,66%, reprezentată de G.; S.C. H. - membru cooperator cu coti de participare la beneficii şi pierderi 16,66%, reprezentată de I., care deţine şi calitatea de administrator;S.C. J. S.R.L. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii şi pierderi 16,66%, reprezentată de K.; S.C. L. SRL- membru cooperator cu cotă de participare la beneficii şi pierderi 16,66%, reprezentată de M., care deţine şi calitatea de administrator D. - membru cooperator cu coti de participare la beneficii şi pierderi 16,66%, care deţine şi calitatea de administrator.
Echipa de control a extins controlul documentar şi la celelalte entităţi juridice mai sus menţionate întrucât acestea formează un "agrocomplex" (în cadrul aceluiaşi areal de şase hectare împrejmuit cu gard din zidărie de boltari cu temelie din beton, fără a exista vreo delimitare fizică (gard din plasa de sârmă doar propus, la momentul actual nu este realizat) între terenurile pe care le ocupă aceste investiţii).
În timpul verificării dosarului cererii de plată tranşă nr. 3 a fost identificat d-l D. în calitatea de asociat cu o cotă de participare de 16,66%, cât şi administrator şi preşedinte al A.. De asemenea, d-l D. are drepturi depline în administrarea altor cinci beneficiari ai măsurii 121, în baza unor procuri de administrare, autentificate la Biroul notarului public N..
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 5.10.2015 privind proiectul x/11.03.2011 "Infiinţare fabrică nutreţuri combinate, localitatea Capu Câmpului, jud. Suceava" s-a reţinut că în urma verificărilor a reieşit că au fost create condiţii artificiale prin înfiinţarea unor entităţi juridice (grup firme asociate-fondatoare a unei cooperative agricole) de către o persoană, D., în vederea depăşirii intensităţii sprijinului financiar maxim alocat unui beneficiar.
S-a mai reţinut că reclamanta a fost înfiinţată pentru a se crea condiţiile pentru punctarea în cadrul criteriilor de selecţie aferente măsurii 121 şi selectarea proiectelor.
Ţinând cont de faptul că în realitate D. este singurul beneficiar al finanţărilor primite din partea Agenţiei în cadrul celor 5(cinci) proiecte pe măsura 121, în acelaşi timp, s-a încălcat atât prevederea din Ghidul Solicitantului M121 - versiunea 04 (aplicabilă la data depunerii cererilor de finanţare) referitoare la faptul că "un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe întreaga perioadă de programare (2007-2013) în cadrul Măsurii 121, însă depunerea unui alt proiect FEADR este condiţionată de finalizarea investiţiei începute anterior".
Scopul a fost crearea unui conglomerat de ferme cu o valoare eligibilă a proiectelor de 6534657 euro, mult peste valoarea maximă eligibilă pentru un proiect independent.
Totodată, au fost create condiţii artificiale în legătură cu obţinerea de punctaje suplimentare la criteriile de selecţie S8 şi S4 cu scopul de a se obţine un punctaj total cât mai mare în vederea sporirii şanselor de selectare a proiectelor. Astfel obiectivul măsurii 123 FEADR nu a fost atins. Pentru neregulile constatate a fost stabilită o crenţă în sumă de 1557347,27 RON.
Recurenta -reclamantă a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/13.10.2015 privind proiectul "Înfiinţare fabrică nutreţuri combinate, localitatea Capu Câmpului, jud. Suceava", Contract de finanţare x/11.03.2011 care a fost soluţionată prin Decizia nr. 47194/16.12.2015, emisă de pârâtă.
Examinând dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora neregula, aşa cum este definită această noţiune de legiuitor în O.U.G. nr. 66/2011, reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Pornind de la această reglementare legală şi de la conţinutul Ghidului solicitantului pentru măsura 121, organele de control au reţinut că D. este singurul beneficiar al finanţărilor primite din partea Agenţiei în cadrul celor 5 proiecte pe măsura 121 şi astfel a încălcat prevederea din Ghidul Solicitantului M121 (aplicabil la data depunerii cererilor de finanţare) referitoare la faptul că "un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe întreaga perioadă de programare (2007-2013) în cadrul Măsurii 121, însă depunerea unui alt proiect FEADR este condiţionată de finalizarea investiţiei începute anterior".
Această abatere a fost reţinută având în vedere constatarea că D. administrează cele 5 firme care au depus proiectele, respectiv S.C. E.; S.C. F.; H.; S.C. L. S.R.L. şi S.C. J. S.R.L., în baza unor procuri care îi conferă puteri depline ("fără ca nimeni să poată să-i opună vreo limitare"), precum şi faptul că a susţinut financiar cele cinci proiecte în baza unor contracte de împrumut.
Recurenta-reclamantă prin argumentele expuse în susţinerea recursului arată că, referitor la crearea de condiţii artificiale în legătură cu obţinerea de punctaj suplimentar la criteriul de selecţie S4, încă de la început au fost înfiinţate societăţile comerciale în vederea implementării proiectului şi pentru funcţionarea în mod real a cooperativei, iar situaţia de fapt a fost cunoscută de către pârâtă, nefiind reală constatarea că a existat un singur beneficiar.
Din analiza criteriilor subiective (indicatori fizici, funcţionali/legali, de afacere/contabili/, financiari), a criteriilor obiective (obţinerea de punctaj nejustificat la criteriul de selecţie SS) şi a elementelor ce demonstrează coordonarea de către domnul D. a tuturor acţiunilor întreprinse de cei şase beneficiari, suspiciunile privind crearea de condiţii artificiale cu scopul de a obţine un avantaj necuvenit, prin depăşirea plafonului maxim stabilit în fişa măsurii 121, "valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 Euro", se confirmă.
Prin implementarea celor şase proiecte a fost creat un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivităţi publice în ceea ce priveşte elementele comune identificate iar dacă aceste elemente sunt analizate individual par a fi simple coincidenţe, însă atunci când toate datele şi toţi indicatorii sunt analizaţi în totalitatea lor, aceste elemente conduc clar la suspiciunea de neregulă, respectiv crearea de condiţii artificiale în scopul obţinerii sprijinului financiar nerambursabil de către beneficiari.
Aceasta în situaţia în care probele administrate la fond evidenţiază împrejurarea că beneficiile obţinute de o persoană au rezultat din utilizarea a unor mijloace legale pentru a eluda aplicarea unei norme europene ce nu îi permitea să aplice pentru mai multe proiecte, beneficiul obţinut în această manieră este necuvenit faţă de norma arătată, fiind o abatere de la legalitate cu consecinţa prejudicierii bugetelor din care au fost acordate fondurile.
Pe de altă parte, recurenta-reclamantă nu a făcut nicio apărare cu privire la faptul că societăţile părţi în cooperativă au fost înfiinţate toate deodată şi că a fost constituită cooperativa reclamantă cu scopul de a se obţine un punctaj mai bun pentru acordarea finanţării firmelor componente, că toate aceste societăţi sunt administrate cu puteri depline, fără limitări de către numitul D., că tot acesta este administratorul reclamantei, preşedintele acesteia şi membru al cooperativei reclamante, că acesta este singurul care încheie contracte, are drept de semnătură în bănci, a efectuat împrumuturi.
Necontestat de reclamantă este şi faptul că toate proiectele însumate au o valoarea de 6534657 euro, fiind depăşit pragul maxim valoric atât pe măsura 121, cât şi pe măsura 123.
În aceste condiţii şi faţă de toate considerentele expuse, nu pot fi primite criticile recurentei în sensul că nu au fost încălcate dispoziţile legale, niciunul dintre procedeele folosite nefiind expres interzise iar transparenţa şi naturaleţea cu care reprezentanţii recurentei au abordat întregul proiect exclus ideea de eludare a unor dispoziţiii şi crearea de condiţii artificiale.
De asemenea, Curtea constată că şi punctajul la criteriul de selecţie S4 - "Beneficiarul este membru al unei forme asociative, sau forma asociativa, recunoscute de legislaţiei naţionale in vigoare" a fost obţinut în mod artificial prin înfiinţarea A..
Faptul că înfiinţarea societăţii şi a cooperativei agricole a fost rezultatul manifestării de voinţa a reprezentantului legal al reclamantei, care s-a ocupat de administrarea firmei şi a contribuit şi din surse proprii la investiţii reprezintă împrejurări de fapt care, chiar reale fiind, nu înlătura caracterul de persoană interpusă în vederea obţinerii de către împuternicit a unor fonduri pe care nu le-ar fi putut accesa fără creşterea punctajului corespunzător acestui criteriu, beneficiind de concursul reclamantei în depunerea proiectelor. Coparticiparea consimţită a reprezentantului reclamantei la desfăşurarea activităţilor legate de proiect nu este aptă să înlăture încălcarea normelor europene.
Or, obţinerea de venituri de la un ofertant pe care trebuie să îl evaluezi încalcă mai mult decât evident obligaţia stabilită prin art. 4 anexa 1 a contractului de finanţare de adoptatre a unei conduite care să evite conflictul de interese, astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond.
Nu se poate susţine că proiectul recurentei-reclamante este unul independent, deoarece legătura dintre cele şase proiecte, modul de finanţare, modul de desfăşurare al activităţii tuturor firmelor membre ale cooperativei reclamante, demonstrează exact contrariul.
Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Nu încape nicio îndoială cu privire la faptul că motivarea unei hotărâri judecătoreşti se constituie într-o fundamentală exigenţă, caracterul efectiv al accesului părţilor la justiţie şi al dreptului acestora la un proces echitabil impunând, în mod necesar, ca hotărârea să fie motivată îndeajuns de amplu, limpede şi convingător, astfel încât părţile să poată cunoaşte motivele de fapt şi/sau de drept care au format convingerea judecătorului şi în raport de care cererile sau apărările lor au fost admise ori, după caz, respinse.
În egală măsură, adecvata motivare a hotărârii judecătoreşti nu trebuie să însemne, întotdeauna, că instanţa este datoare a răspunde în mod direct fiecărui argument ori fiecărei afirmaţii făcute de părţi, esenţial fiind ca din considerentele hotărârii să rezulte - uneori şi implicit, însă îndeajuns de clar – care sunt raţiunile în raport de care instanţa s-a oprit la o anumită soluţie.
Altfel spus, esenţială este calitatea motivării, iar nu simpla înşiruire cantitativă de afirmaţii care, în logica judecăţii, nu îşi vădesc în concret necesitatea.
Aceasta este, de altfel, o teză afirmată de Înalta Curte şi prin alte decizii ale sale, prin care s-a statuat că motivarea unei hotărâri trebuie înţeleasă ca un silogism juridic ce are vocaţia a explica inteligibil hotărârea luată, fără însă ca aceasta să însemne un răspuns exhaustiv la toate argumentele aduse de parte, dar nici ignorarea lor, ci un răspuns la argumentele fundamentale, adică la acelea care, prin conţinutul lor, sunt în măsură să influenţeze soluţia.
Dintr-o asemenea perspectivă trebuie, aşadar, înţelese dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care, cu referire la conţinutul hotărârii judecătoreşti impun în partea lor finală ca aceasta să cuprindă, în planul considerentelor, "(…) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".
Nu s-ar putea considera, precum încearcă să afirme recurenta că motivarea ar fi fost realizată formal, iar nu efectiv, şi nici că instanţa ar fi uzat doar de afirmaţii generale, analiza consideratelor evidenţiind preocuparea curţii de apel a stabili prin raportare la probe (inclusiv prin raportare la probe administrate) elementele de fapt relevante şi de a aplica la acestea, în mod concret, dispoziţiile legale incidente.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, recursul declarat în cauză urmează a fi respins, ca nefondat, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
III Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1362 din 12 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iulie 2020.