EU funds restitution upheld as administrative challenge fails on late-raised grounds

Şedinţa publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 21.02.2017 şi înregistrată sub nr. x/2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani, prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Bucureşti, a solicitat:

· Anularea Deciziei nr. 234/11.08.2016, emisă de Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.06.2016, întocmit de către Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi stabilire Nereguli POR, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani", beneficiar Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani.

· Obligarea pârâtei la restituirea către subscrisa a sumei de 365.924,41 RON, reprezentând: 254.947,33 RON - contribuţie din fonduri U.E.; 38.991,94 RON contribuţie publică naţională; 71.985,13 RON - T.V.A. aferentă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 144 din 4 octombrie 2017, Curtea de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani prin Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Bucureşti, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond nu a avut în vedere argumentul de nelegalitate referitor la încălcarea art. 6 lit. c) alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011, dat fiind că acesta nu a fost invocat în cadrul contestaţiei administrative. În opinia recurentei, nu există niciun temei legal ca argumentele expuse în acţiune să fie identice cu cele din contestaţia administrativă.

De asemenea, în mod eronat a reţinut instanţa de fond că încheierea notei de constatare la data de 30.06.2016 nu este aptă a atrage anularea procesului – verbal care o precede.

A arătat recurenta că actul administrativ final supus analizei este dat de Decizia emisă ca urmare a soluţionării contestaţiei pe cale administrativă. Astfel, a fost emisă Decizia nr. 230/02.08.2016, ca urmare a verificării contractului de achiziţie publică nr. x, iar ulterior, în data de 11.08.2016 a fost emisă Decizia nr. 234, ca urmare a verificării aceluiaşi contract.

Faţă de această situaţie, consideră recurenta că se impune cu precădere anularea Deciziei nr. 234/11.08.2016 şi implicit a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare CSN nr. x/22.06.2016.

În ceea ce priveşte fondul neregulii, recurenta a susţinut că autoritatea contractantă, în evaluarea ofertelor, a avut la dispoziţie Devizul confidenţial pe articole de lucrări elaborat de proiectant în cadrul Proiectului Tehnic şi care a stat la baza fundamentării valorii estimate a contractului de lucrări "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati, Botoşani".

La evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă a comparat preţurile din ofertele financiare depuse de ofertanţi la procedură cu preţurile declarate de proiectant în devizul confidenţial. Toate preţurile la care se face referire s-au încadrat în valoarea estimată de proiectant şi sunt mai mici decât valorile prevăzute în devizul confidenţial.

Astfel, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare a respectat prevederile art. 72 lit. g) din H.G. nr. 925/2006 conform căruia, una din atribuţiile comisiei este "verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică.."

Propunerea financiară depusă de ofertantul declarat câştigător s-a încadrat în fondurile disponibilizate pentru acest contract, respectiv valoarea estimată de proiectant în devizul general al obiectivului.

De asemenea, devizul confidenţial întocmit de proiectant a fost depus spre verificare şi aprobat de toate organismele răspunzătoare de accesarea fondurilor europene (OI, AM POR), iar procedura a fost verificată de reprezentanţii UCVAP care au participat ca observatori şi care au emis Raportul de activitate nr. x/27.06.2011 încheiat în urma verificării aspectelor procedurale aferente acestei proceduri, fără aviz consultativ.

Mai mult decât atât, decontările au fost făcute numai pe baza şi cu încadrarea în preţurile din oferta declarată câştigătoare şi care au fost acceptate ca şi cheltuială eligibilă atât de OI cât şi de AM POR.

În pofida multitudinii de motive temeinice, instanţa de fond s-a rezumat la a aprecia că "s-a argumentat într-o manieră sumară că preţurile ofertate s-au încadrat în valoarea estimată de proiectant în devizul general al obiectivului de investiţii."

În concluzie, consideră această hotărâre ca fiind bazată pe simple supoziţii şi aprecieri formale, lipsite de temei juridic, neputând constitui o motivare fondată în respingerea acţiunii.

4. Apărările formulate

Intimatul – pârât a depus întâmpinare la dosarul cauzei, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deşi recurenta invocă şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), nu formulează critici concrete şi nu aduce argumente în susţinerea acestui motiv de casare, criticile fiind formulate exclusiv în susţinerea cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu toate acestea, analizând sentinţa recurată, instanţa de control judiciar reţine că aceasta răspunde exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., instanţa de fond prezentând în considerentele sale în mod clar şi neechivoc motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia pronunţată şi care au condus la aceasta.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi în raport cu actele şi lucrările dosarului şi dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Conform dispoziţiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, controlul de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ se exercită asupra deciziilor emise în soluţionarea contestaţiei administrative, iar nu direct asupra actelor administrative împotriva cărora s-a formulat contestaţia prevăzută de art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011. Aşadar, din interpretarea normelor anterior arătate, rezultă că instanţa specializată nu poate analiza decât motivele de nelegalitate ale titlului de creanţă invocate de parte în cadrul contestaţiei administrative. Pe cale de consecinţă, motivele noi de nelegalitate nu pot fi suspuse cenzurii instanţei, în condiţiile în care nu au făcut obiectul analizei autorităţii publice care a emis decizia de soluţionare a contestaţiei administrative.

În raport de aspectele anterior prezentate, în mod corect prima instanţă a reţinut că nu se poate investi cu analizarea motivului de nelegalitate invocat de reclamantă referitor la încălcarea art. 6 lit. c) alin. (3)4 din O.U.G. nr. 66/2011.

De altfel, incidenţa art. 6 alin. (34) din O.U.G. nr. 66/2011 nici nu poate fi susţinută, având în vedere că, aşa cum se arată de către intimatul-pârât prin întâmpinare, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.06.2016, atacat în cauză, sunt constatate cheltuieli neeligibile, rezultate din nerespectarea de către recurentă a prevederilor legale şi contractuale asumate, iar prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/30.06.2016, invocată de recurentă, au fost stabilite corecţii financiare de 25% din valoarea contractului verificat.

Reducerea procentuală reprezintă o cotă forfetară aplicabilă întregului contract de achiziţie publică, iar neeligibilitatea cheltuielilor rezultă din nerespectarea prevederilor a art. 2 alin. (3) lit. g) din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţa.

Prin urmare, textul de lege invocat de recurentă este aplicabil numai în ipoteza în care pentru acelaşi contract de achiziţie verificat, se constată existenţa mai multor abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale, iar nu şi în situaţia, existentă în speţă, când sunt constatate atât cheltuieli neeligibile, cât şi corecţii financiare.

În continuare, instanţa de control judiciar reţine că prin Procesul-verbal nr. x/22.06.2016 s-a stabilit caracterul neeligibil al unor cheltuieli, cu efectul excluderii de la finanţare, constatându-se faptul că preţurile unitare pentru articole sanitare identice identificate de echipa de audit pe site-urile furnizorilor, se situează cu mult sub preţurile prezentate la decontare, sens în care nu a fost respectat principiul bunei gestiuni financiare bazată pe aplicarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei.

Potrivit art. 1 alin. (4) din Contractul de finanţare nr. x/26.10.2010, având ca obiect "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani":

"(4) Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare".

De asemenea, în conformitate cu art. 9 lit. A) alin. (2), "Beneficiarul se obligă să implementeze proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile prezentului Contract şi ale legislaţiei comunitare si naţionale în vigoare".

Totodată, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Contract, "Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) şi d) din H.G. nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să fie conformă cu prevederile contractului de finanţare şi ale legislaţiei naţionale şi comunitare.

Aşadar, atât reglementările Uniunii europene, dar şi legislaţia naţională, precum şi obligaţiile asumate de recurenta-reclamantă prin contractele de finanţare reglementează utilizarea fondurilor acordate în cadrul proiectelor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Aşa cum a reţinut instanţa de fond, privitor la fondul neregulii, pentru a se verifica suspiciunea referitoare la estimarea unor valori nejustificat de mari în devizul ce a stat la baza fundamentării valorii estimate a contractului, s-a procedat la efectuarea unei expertize de specialitate, în urma căreia s-a evidenţiat, în ceea ce priveşte o parte dintre articolele sanitare, existenţa unor diferenţe majore între valorile estimate în deviz şi valorile estimate de expert prin folosirea preţurilor unitare identificate pe piaţă, iar recurenta-reclamantă nu a reuşit să facă dovada contrară celor reţinute în actele contestate.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei – reclamante referitoare la faptul că devizul confidenţial întocmit de proiectant a fost depus spre verificare şi aprobat de toate organismele răspunzătoare de accesarea fondurilor europene (OI, AM POR), iar procedura a fost verificată de reprezentanţii UCVAP care au participat ca observatori şi care au emis Raportul de activitate nr. x/27.06.2011 încheiat în urma verificării aspectelor procedurale aferente acestei proceduri, fără aviz consultativ, Înalta Curte reţine că aceasta nu poate fi primită. Autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de ANAP/UCVAP, atunci când consideră că au existat încălcări ale legislaţiei europene sau naţionale privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă fiind singura responsabilă de nerespectarea condiţiilor legale în materie de achiziţii publice.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport cu criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani împotriva sentinţei nr. 144 din 4 octombrie 2017 a Curţii de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2020.