Eligibility of EU-funded expenditures for reimbursement when invoiced unit prices exceed offered contractual prices

Şedinţa publică din data de 02 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 15.02.2017, reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea deciziei nr. 56/27.01.2017 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.11.2016, precum şi anularea acestui proces-verbal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2585 din data de 26 iunie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, expunându-se situaţia de fapt, s-a arătat că instanţa de fond a apreciat că neregula a fost observată cu ocazia efectuării misiunii Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, în cadrul căreia s-a constatat decontarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 40 RON, reprezentând cheltuieli efectuate în derularea contractul de finanţare nr. x/30.07.2012, cod SMIS 39182.

În cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost derulat proiectul "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivel de MADR şi a structurilor subordonate" proiect co-finanţat de Fondul Social European prin programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013.

Una din activităţile acestui proiect a constat în elaborarea unui Manual de implementare a sistemului de control intern managerial. Ulterior elaborării, acest manual a trebuit să fie tipărit, multiplicat şi distribuit. În acest sens au fost contractate servicii speciale de tipărire, multiplicare şi livrare şi a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x/15.09.2014 cu S.C. A..

M.A.D.R. a solicitat, conform invitaţiei de participare, formularul nr. 13 "Formularul de ofertă" completarea sumei totale a valorii serviciilor de tipărire, multiplicare şi livrare. În oferta depusă, operatorul economic câştigător a precizat în formularul nr. 13, suma totală de 20294,80 RON la care se adaugă T.V.A., în valoare de 4870,76 RON .

Urmare prestării serviciilor agreate în contract, în conformitate cu cerinţele autorităţii contractante, operatorul economic a emis factura nr. x/31.03.2015 în valoare totală de 20,294.80 RON la care se adaugă T.V.A., în valoare de 4,870. 76 RON, factură achitată de M.A.D.R. întrucât operatorul economic şi-a respectat toate obligaţiile contractuale.

Referitor la eroarea de calcul invocată de M.D.R.A.P. în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/15.11.2016 aferent proiectului cod SMIS 39182 "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivel de MADR şi a structurilor subordonate", recurentul a precizat că documentul în care a fost identificată această eroare nu a fost solicitat de M.A.D.R., acest document aparţine operatorului economic, fiind întocmit în procedura sa internă de stabilire a ofertei prin detalierea costurilor.

M.A.D.R. a contestat creanţa bugetară în valoare de 34,00 RON dispusă prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/RPVC/25.11.2016, întrucât suma totală plătită corespunde în totalitate cu suma totală ofertată, prevăzută în formularul nr. 13 al invitaţiei de participare. Mai mult decât atât, instanţa de fond a reţinut, în mod eronat, un cuantum de 40 de RON al creanţei bugetare, deşi diferenţa dintre factură şi ordinele de plată cumulate era de cel mult 0.01 RON.

În final, recurentul a apreciat că instanţa de fond nu a motivat în nici un fel în ce constau obligaţiile legale încălcate de M.A.D.R., contrar dispoziţiilor imperative ale art. 425 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească cuprinde în mod obligatoriu considerentele, adică motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

4. Apărările formulate de intimat

Intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli) a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 56/27.01.2017 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.11.2016, emise în legătură cu proiectul "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivel de MADR şi a structurilor subordonate" cod SMIS 39182, pentru care părţile au încheiat contractul de finanţare nr. x/30.07.2012.

Prin procesul-verbal menţionat, încheiat urmare efectuării misiunii Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României şi raportului de audit de operaţiuni pentru PODCA nr. 61626/AP/01.08.2016, s-a stabilit faptul că suma de 40 de RON, validată de AMPODCA aferentă liniei bugetare 5.1. Cheltuieli cu tipărirea, multiplicarea şi distribuţia de materiale efectuate în cadrul proiectelor finanţate prin PODCA din proiect, constituie cheltuială afectată de neregulă şi se va constitui în debit din valoarea rambursată.

Instanţa de fond a respins acţiunea şi a menţinut actele contestate, validând constatările organelor de control referitoare la diferenţa dintre preţul ofertat şi preţul facturat şi decontat, iar reclamantul a criticat hotărârea pronunţată, invocând cazurile de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Primul motiv de recurs invocat - art. 488 pct. 6 C. proc. civ. vizează situaţia în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Deşi aparent am fi în prezenţa unor motive distincte, în realitate este vorba de ipoteze diferite ale aceluiaşi motiv de casare - nemotivarea hotărârii -, deoarece astfel trebuie calificată şi o hotărâre care nu este deloc motivată şi una care cuprinde motive contradictorii ori motive care sunt străine pricinii. Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor. Motivarea este de esenţa hotărârilor şi este necesară pentru a o face înţeleasă şi acceptată de părţi, dar şi pentru a permite instanţei de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situaţiei de fapt şi a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Analizând hotărârea pronunţată de prima instanţă, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost motivată şi nu există o contradicţie între considerente sau între considerente şi dispozitiv, iar prima instanţă a prezentat motivele reţinute în fundamentarea soluţiei pronunţate asupra actelor administrative deduse judecăţii, acestea fiind dezvoltate, clar explicate, nelăsând loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reţinut.

Potrivit celui de al doilea motiv de casare invocat - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, iar soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, în cadrul proiectului "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivel de MADR si a structurilor subordonate" cod SMIS 39182, beneficiarul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul de prestări servicii nr. x/15.09.2014, având ca obiect achiziţia de servicii de tipărire, multiplicare şi distribuire/livrare pentru 350 de exemplare a unui manual de implementare a sistemului de control intern/managerial.

Contrar celor susţinute de recurentul-reclamant, în cadrul ofertei financiare, anexa nr. 3 la contractul de prestări servicii anterior menţionat, a fost prevăzut un preţ unitar de 56,0653 RON/exemplar. Ulterior, prin factura nr. x emisă de către prestator în data de 31.03.2015, decontată integral în cererea de rambursare nr. x şi rambursată de către AM PODCA, a fost facturat un preţ unitar 56,1796 RON/exemplar pentru un număr de 350 exemplare şi un preţ de 631,94 RON pentru distribuţie.

În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte observă că prin solicitarea la rambursare a unor costuri mai mari faţă de cele enunţate prin oferta financiară, recurentul-reclamant nu a respectat prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) şi d) din H.G. nr. 759/2007, referitoare la condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor, împrejurare constatată, în mod legal, de către autoritatea pârâta drept neregulă în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, este neîntemeiată şi susţinerea recurentului referitoare la reţinerea de către instanţă a unui cuantum de 40 de RON al creanţei bugetare, întrucât, astfel cum s-a arătat în precedent, această sumă este cheltuiala afectată de neregulă, compusă din contribuţie publică naţională 6 RON şi contribuţie U.E. 34 RON, aceasta din urmă fiind creanţa bugetară stabilită prin actul contestat.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa primei instanţe nu este afectată de nelegalitate şi nu poate fi reformată prin prisma cazurilor de casare invocate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei nr. 2585 din data de 26 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 02 iulie 2020.