Ethnic discrimination fine upheld for Hungarian-only market promotion, rejecting defense that later bilingual posts cured initial omission

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 septembrie 2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, prin declinare de competenţă prin sentinţa nr. 61/2020 din 17 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc prin U.A.T. Municipiul Târgu Secuiesc a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu acesta să dispună:

a/anularea Hotărârii nr. 54/22.01.2020, prin care a fost amendată cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 RON;

b/în subsidiar, înlocuirea cu avertisment a sancţiunii aplicate.

La termenul din 8 februarie 2021, în baza cererii precizatoare a reclamantei, instanţa a dispus citarea în cauză, în calitate de pârât, a A., în calitate de titular al sesizării la CNCD.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 279 din 8 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul National pentru Combaterea Discriminării şi A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate şi, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată.

În susţinerea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susţine, în esenţă, că instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare.

Recurenta-reclamantă consideră că a acordat accesul la informaţiile din speţă, deoarece postarea privind târgul lunar (din 05.02.2019) a fost publicată atât în limba română, cât şi în limba maghiară. Chiar dacă pe imaginea postată nu a apărut nici o informaţie în limba română, lângă această imagine era un text formulat în limba maghiară şi unul tradus în limba română, fapt ce derivă din probatoriul depus la dosarul cauzei. Arată că postarea trebuie privită ca un întreg şi precizează că aceasta conţinea atât o poză pentru captarea atenţiei, cât şi un text redactat în cele două limbi, maghiară şi română.

În ceea ce priveşte probele administrate în cauză, menţionează că nu au fost depuse probe referitoare la postarea din 8 decembrie 2018 şi 12 ianuarie 2019, iar postarea publicată la 5 februarie 2019 a vizat doar târgul programat pentru luna februarie a anului 2019, fapt ce rezultă în mod clar din textul publicat şi neanalizat de instanţă, respectiv "târgul din februarie trebuie anulat din cauza interzicerii DSVSA". Este logic că postarea publicată la data de 5 februarie 2019 nu a promovat târgul din luna decembrie a anului anterior şi târgul din luna ianuarie a anului 2019, târguri care au fost organizate şi desfăşurate.

Astfel, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, arată că nu există nicio dovadă referitoare la postarea din 8 decembrie 2018 şi 12 ianuarie 2019, iar postarea publicată la 5 februarie 2019 conţinea atât textul în limba maghiară, cât şi textul redactat în limba română.

Sunt greşite şi constatările instanţei de fond potrivit cărora publicarea din data de 05.02.2019 a anunţului în ambele limbi nu are legătură cu obiectul sesizării adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Conform sesizării formulate de A., târgul de produse tradiţionale a fost promovat în spaţiul public exclusiv în limba maghiară, iar în cadrul probatoriului a fost depus afişul târgului postat în data de 5 februarie 2019 pe pagina de B. a Primăriei Târgu Secuiesc. Astfel, este evident că postarea apărută la data de 5 februarie 2019 este în strânsă legătură cu obiectul sesizării, motiv pentru care se impune casarea sentinţei civile recurate.

Reiterează că nu a restrâns dreptul la informaţii al comunităţii româneşti din municipiul Târgu Secuiesc nevorbitoare de limbă maghiară, postarea din data de 5 februarie 2019 conţinând atât o imagine, cât şi un text redactat în două limbi, motiv pentru care nu suntem în prezenţa niciunei discriminări, aşa cum este reglementată prin art. 2 din O.G. nr. 137/2000.

Criticile circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., constau în faptul că, în opinia recurentei-reclamante, hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea unor reguli de procedură. Astfel, instanţa de fond a încălcat următoarele principii de drept: principiul contradictorialităţii consfinţit de art. 14 din C. proc. civ., întrucât instanţa nu a pus în discuţia contradictorie a părţilor probele administrate; principiul nemijlocirii consfinţit de art. 16 din C. proc. civ., care presupune că probele se administrează de către instanţa care judecă procesul; principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului – în cursul soluţionării procesului civil, judecătorul aplică legea la situaţia de fapt învederată şi probată de către părţi, acesta având un rol activ pe parcursul derulării procesului.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimata-pârâtă A. a formulat întâmpinare la dosarul instanţei de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar, apreciind, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o soluţie legală care se impune a fi menţinută.

Astfel cum rezultă din probele administrate, promovarea iniţială a evenimentului public în cauză a fost făcută de partea reclamată exclusiv în limba maghiară; abia mai apoi, după ce acest eveniment nu a mai avut loc s-a făcut şi o comunicare în limba oficială de stat dar numai în subsidiar, după informarea în limba maghiară.

Este mai mult decât evident faptul că recurenta i-a preferat pe vorbitorii de limbă maghiară în dauna vorbitorilor limbii oficiale de stat de vreme ce afişul evenimentului a fost promovat de Primăria Târgu Secuiesc exclusiv în limba maghiară, iar textul a fost promovat mai întâi în limba maghiară.

4.2. Legal citat, intimatul-pârât Consiliul National pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare la dosarul instanţei de recurs.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept

Controlul judiciar declanşat de recurenta-reclamantă Primăria Municipiului Târgu Secuiesc are ca obiect verificarea legalităţii hotărârii nr. 54/22.01.2020 prin care emitentul acesteia, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a constatat că faptele prezentate în obiectul petiţiei constituie fapte de discriminare conform art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 (pct. 1) şi a aplicat acesteia o amendă contravenţională în cuantum de 2.000 RON, conform art. 2 şi art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (pct. 2).

Legalitatea actului administrativ emis de pârât a fost confirmată de prima instanţă, prin respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii, iar împotriva acestei soluţii reclamanta a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, verificând sentinţa prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., reţine instanţa de control judiciar că nu a fost încălcată nicio normă de procedură a cărei nerespectare să atragă sancţiunea nulităţii, ţinând seama de principiile contradictorialităţii, nemijlocirii şi aflării adevărului ce guvernează procesul civil.

Recurenta-reclamantă a indicat faptul că instanţa de fond a încălcat principiile de drept enunţate, deoarece, în opinia sa, aceasta ar fi trebuit să ceară explicaţii cu privire la situaţia de fapt, de vreme ce s-a referit şi la alte postări pentru care nu au fost depuse probe, respectiv postarea din 8 decembrie 2018 şi postarea din 12 ianuarie 2019.

Înalta Curte va respinge ca nefondate criticile formulate din perspectiva reliefată, în contextul în care instanţa de fond a analizat toate motivele de nelegalitate invocate de parte cu privire la actul administrativ contestat, prin raportare la faptele prestins a fi de discriminare, sesizate de petenta A., şi le-a înlăturat în temeiul unor argumente de fapt şi de drept, având în vedere întreaga documentaţie administrată atât în procedura jurisdicţională desfăşurată la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cât şi în procedura judiciară.

Înalta Curte constată că înscrisul de care s-a folosit petenta A. în susţinerea celor reclamate la CNCD este înscrisul aflat la fila x/verso din dosarul Curţii de Apel Braşov, al cărui conţinut este în limba maghiară şi care reprezintă un afiş al unui târg de produse ce urma a se desfăşura în 2018/2019, timp de 3 luni consecutiv, respectiv în 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 şi 9 februarie 2019.

Observă Înalta Curte că înscrisul antemenţionat a fost depus şi de partea reclamată (recurenta-reclamantă din cauză), odată cu cererea de chemare în judecată, fiind ataşat la dosar Curtea de Apel Braşov.

Chiar dacă recurenta-reclamantă s-a apărat în mod constant în sensul că postarea pe care a publicat-o la 5 februarie 2019 viza doar târgul programat pentru luna februarie 2019, postare în raport de care nu se putea reţine discriminarea persoanelor vorbitoare exclusiv în limba română, nu înseamnă că instanţa de fond a stabilit o altă situaţie de fapt decât cea rezultată din probele administrate atât în faţa CNCD, cât şi în faţa instanţei de fond sau că, eventual, ar fi trebuit să ceară explicaţii cu privire la situaţia de fapt.

În speţă nu este incidentă chestiunea suplimentării probatoriului, ci doar a modului în care au fost expuse motivele de nelegalitate, instanţa de fond având obligaţia să soluţioneze cererea în limitele învestirii sale.

În consecinţă, criticile întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt nefondate.

În continuare, examinând sentinţa atacată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu există argumente pentru reformarea hotărârii de fond, întrucât instanţa a aplicat judicios dispoziţiile de drept substanţial, considerentele prezentate justificând soluţia adoptată.

Înalta Curte nu poate valida susţinerile recurentei-reclamante, în condiţiile în care dispoziţiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 republicată, cu modificările ulterioare au fost corect aplicate situaţiei de fapt dovedită în cauză.

La baza investigaţiei efectuate de intimatul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stat sesizarea petentei A., prin care s-a reclamat existenţa unor fapte de discriminare pe criterii etnice a cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare prin modul de promovare a târgului de produse tradiţionale organizat de Primăria Târgu Secuiesc.

A arătat petenta că această activitate publică organizată de Primăria Târgu Secuiesc este promovată în spaţiul public exclusiv în limba maghiară, sens în care a depus afişul târgului de produse tradiţionale din Târgu Secuiesc prin care populaţia era informată despre desfăşurarea acestuia în 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 şi 9 februarie 2019, respectiv afişul depus în cadrul documentaţiei administrative şi aflat la fila x/verso din dosarul Curţii de Apel Braşov.

Partea reclamată s-a apărat în sensul inexistenţei discriminării din moment ce, în data de 5 februarie 2019, informaţiile privitoare la târgul de produse tradiţionale s-au postat atât în limba maghiară, cât şi în limba română, pe pagina de B. a Primăriei Târgu Secuiesc.

Prin actul atacat, CNCD a constatat că lipsa traducerii în limba română a afişului pentru târgul lunar de produse tradiţionale, postat în mediul online (respectiv pe pagina de B. a unităţii administrative teritoriale reclamate) în limba maghiară, reprezintă o faptă de discriminare, încălcându-se dreptul legal de a oferi posibilitatea accesului tuturor cetăţenilor la informaţii cu caracter public.

Înalta Curte observă că, atât în faţa instanţei de fond cât şi în faţa instanţei de recurs, recurenta-reclamantă continuă să susţină inexistenţa faptei de discriminare pe motiv că postarea publicată la 5 februarie 2019 conţinea atât textul în limba maghiară, cât şi textul redactat în limba română.

Contrar celor susţinute de recurentă în sensul că această postare trebuie privită ca un întreg, deoarece conţinea atât o poză pentru captarea atenţiei, cât şi un text redactat în limba maghiară şi limba română, la dosar s-au depus dovezi din care rezultă că menţionata "poză pentru captarea atenţiei" nu este altceva decât afişul târgului din 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 şi 9 februarie 2019, postat în mediul online în limba maghiară şi la care s-a referit petenta A. în sesizarea adresată CNCD, iar instanţa a reţinut acest lucru, menţionând chiar că, din extrasul depus la dosar rezultă cu evidenţă că la datele de 8 decembrie, 12 ianuarie şi 9 februarie anunţul privind organizarea târgului de produse tradiţionale a fost publicat pe pagina de B. exclusiv în limba maghiară.

De altfel, concluzia instanţei este susţinută şi de faptul că însăşi recurenta recunoaşte în cadrul memoriului de recurs că pe imaginea postată nu a apărut nicio infomaţie în limba română.

Deşi reală susţinerea recurentei că, prin postarea publicată la data de 5 februarie 2019 nu se puteau promova târgurile din decembrie 2018 şi ianuarie 2019, acestea fiind deja finalizate la data postării, aceste susţineri sunt fără relevanţă în cauză, întrucât aspectele de discriminare sesizate de petentă au fost în legătură cu tot conţinutul afişului, netradus în limba română, iar nu doar cu o parte din anunţ (respectiv în legătură cu târgul din februarie).

Nu în cele din urmă, Înalta Curte constată că în cauză nu este vorba de 3 postări cum încearcă să sugereze recurenta, ci de o singură postare a afişului târgului din 2018/2019, 8 decembrie, 12 ianuarie şi 9 februarie fiind datele când avea loc târgul, nu datele postărilor pe B..

Împrejurarea că în ziua de 05.02.2019 recurenta a publicat că "târgul din februarie trebuie anulat din cauza interzicerii DSVSA" nu este de natură a înlătura efectele publicării anunţului în limba maghiară, întrucât conţinutul afişului trebuia să aibă informaţii şi în limba română.

În aceste condiţii, nu se poate imputa primei instanţe că a reţinut o greşită situaţie de fapt în raport de care a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 republicată şi modificată ulterior.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză nu s-au conturat elemente de nelegalitate a actului administrativ contestat, şi anume Hotărârea C.N.C.D. nr. 54 din 22.01.2020, argumentele expuse de recurenta-reclamantă în calea de atac a recursului nefiind apte să determine casarea sentinţei de fond, întrucât a fost motivată cu respectarea rigorilor prevăzute de lege şi a regulilor de drept aplicabile, precum şi cu o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente în speţă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc împotriva sentinţei civile nr. 279 din data de 08 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.