Suspension of contraventional fine execution does not preclude refusal of foreign worker authorization based on prior sanction

Şedinţa publică din data de 3 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări — Direcţia Migraţie — Biroul pentru Imigrări Olt, a solicitat anularea următoarelor decizii emise de către pârât:

- Decizia nr. 577 5841BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez B.;

- Decizia nr. 4 577 714/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez C.;

- Decizia nr. 4 577 732/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez D.;

- Decizia nr. 4 577 748/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez E.;

- Decizia nr. 4 577 772/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăteanul pakistanez F.:

- Decizia nr. 4 577 697/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez G.:

- Decizia nr. 4 577 681/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez H.;

- Decizia nr. 4 577 642/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez I.;

- Decizia nr. 4 577 799/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez J.;

- Decizia nr. 4 579 416/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez K.;

- Decizia nr. 4 579 352/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez L.;

- Decizia nr. 4 579 471/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez M.;

- Decizia nr. 4 579 432/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez N.:

- Decizia nr. 4 579 443/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez O.;

- Decizia nr. 4 579 456/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez P.;

- Decizia nr. 4 579 495/BpIOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez Q.;

- Decizia nr. 4 579 483/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez R.;

- Decizia nr. 4 579 509/BptOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez S.;

- Decizia nr. 4 577 617/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez T.;

- Decizia numărul 4 579 399/BplOT/DMM din data de 04 august 2022 cu privire la cetăţeanul pakistanez U..

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 259 din data de 13 octombrie 2022, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări — Direcţia Migraţie — Biroul pentru Imigrări Olt şi pe cale de consecinţă, a dispus anularea următoarelor decizii emise reclamantei privind neacordarea avizului de angajare, de către pârâta Inspectoratul General pentru Imigrări-Direcţia Migraţie-Biroul pentru Imigrări Olt:

- decizia nr. 4 577 584/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 714/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 732/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 748/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 772/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 697/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 681/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 642/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 799/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 416/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 352/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 471/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 432/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 443/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 456/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 495/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 483/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 509/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 577 617/BpIOT/DMM/04.08.2022;

- decizia nr. 4 579 399/BpIOT/DMM/04.08.2022.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei menţionate anterior, a declarat recurs pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie-Biroul pentru Imigrări Olt.

În susţinerea cererii de recurs, recurentul-pârât a arătat că, instanţa de fond a reţinut că, de la data introducerii plângerii contravenţionale, respectiv 05.08.2022, au fost suspendate executarea procesului-verbal de contravenţie şi efectele acestuia în ceea ce priveşte art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014, în condiţiile în care deciziile prin care Biroul pentru Imigrări al Judeţului Olt a refuzat acordarea avizelor de angajare în muncă au fost emise la data de 04.08.2022, anterior contestării sancţiunii contravenţionale.

Recurentul-pârât a susţinut că procesul-verbal de contravenţie este un instrument de constatare a faptei săvârşite de către persoane fizice sau juridice, care se bucură de prezumţie de legalitate, de veridicitate şi autenticitate a menţiunilor făcute de agentul constatator ex propris sensibus, până la pronunţarea unei hotărâri definitive în sens contar. A invocat în acest sens, cu titlu de practică judiciară, Decizia nr. 527/2017 pronunţată de Tribunalul Bihor şi Decizia nr. 844/16.03.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

În opinia sa, condiţia prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014, nu are sub nicio formă caracter facultativ, îndeplinirea acesteia fiind obligatorie pentru eliberarea unui aviz de angajare a unui străin. În cazul în care plângerea contravenţională ar fi respinsă, s-ar ajunge în situaţia în care s-ar emite avize de angajare, ulterior vize de lungă şedere în scop de angajare şi chiar permise de şedere temporară (având în vederea perioada destul de mare necesară pentru soluţionarea definitivă a unei plângeri contravenţionale) unor străini, pentru ca mai apoi, să se dispună îndepărtarea acestora de pe teritoriul României ca urmare a anulării avizelor de angajare. Această situaţie ar avea drept consecinţă prejudicierea străinilor care ar urma să fie returnaţi, prejudicierea autorităţilor române (Inspectoratul General pentru Imigrări, misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României) care au fost angrenate în procesul de eliberare a unor documente care ulterior ar fi anulate (avize de angajare, vize, permise de şedere) şi, implicit, prejudicierea angajatorului care ar fi lipsit de resursa umană pentru care a depus eforturi să o încadreze în muncă.

Un alt argument îl reprezintă împrejurarea că, acolo unde legiuitorul a considerat necesară condiţionarea eliberării avizului de angajare, de existenţa unei soluţii definitive, a reglementat în consecinţă. Astfel, condiţia prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. c), din O.G. nr. 25/2014, presupune ca angajatorul să nu fi fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Codul muncii ori pentru o infracţiune contra persoanei săvârşită eu intenţie, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind C. pen., cu modificările fi completările ulterioare, în timp ce condiţia prevăzută la lit. d), ale cărei efecte se arată a fi suspendate, nu impune împrejurarea ca sancţiunea să fie definitivă.

În speţa de faţă, nu a fost îndeplinită condiţia prevăzută de art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 25/2014 pentru eliberarea avizului de angajare, având în vedere că, la data de 26 iulie 2022, reclamanta a fost sancţionată contravenţional pentru primirea la muncă a unor cetăţeni străini, fără aviz de angajare, conform procesului-verbal nr. x/26.07.2022. Prin urmare, faţă de dispoziţiile art. 28 alin. (3) şi (4) din O.G. nr. 25/2014 în mod corect a fost luată măsura refuzului eliberării avizelor de angajare pentru cei 20 de cetăţeni străini menţionaţi în cuprinsul actelor contestate.

4. Apărările formulate în cauză

La dosar, a înregistrat întâmpinare reclamanta A. S.R.L., solicitând respingerea recursului dedus judecăţii, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.

Intimata-reclamantă a apreciat că nu prezintă relevanţă în cauză data formulării plângerii contravenţionale, având în vedere că deciziile contestate au fost emise în interiorul termenului de 15 zile în care putea fi contestat procesul-verbal, pârâta neaşteptând nici măcar să treacă acest interval de timp sau să se pronunţe o soluţie asupra plângerii contravenţionale. În măsura în care ar fi primite argumentele părţii adverse potrivit cărora formularea plângerii contravenţionale suspendă doar sancţiunile efectiv aplicate prin procesul-verbal de contravenţie, nu şi alte sancţiuni prevăzute de lege în directă legătură cu procesul-verbal contestat, dacă plângerea contravenţională ar fi admisă, societatea reclamantă ar fi pusă în situaţia sancţionării fără un temei legal şi fără posibilitatea întoarcerii sancţiunii aplicate.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Olt este fondat, pentru următoarele considerente:

Din circumstanţele concrete ale cauzei, rezultă că reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanţei de contencios administrativ anularea deciziilor emise de pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Olt, prin care acesta a refuzat să-i acorde reclamantei avizul de angajare cu privire la 20 de persoane de origine pakistanează.

Prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. x S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcţia Migraţie – Biroul pentru Imigări Olt şi a dispus anularea actelor administrative contestate.

Învestită cu soluţionarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Olt împotriva soluţiei pronunţate de către instanţa de fond, în continuare, Înalta Curte va răspunde punctual criticilor de nelegalitate formulate, ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Problema de drept ce trebuie soluţionată prin prezentul recurs este aceea de a desluşi dacă plângerea contravenţională formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, care a stat la baza emiterii deciziilor de către pârât, prin care a fost refuzată solicitarea reclamantei de acordare a avizului de angajare a unor cetăţeni străini, conform art. 28 alin. (3) din O.G. nr. 25/2014, suspendă executarea unei astfel de măsuri, până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care se soluţionează plângerea contravenţională.

Înalta Curte observă că refuzul pârâtului de a-i acorda reclamantei avizele de muncă solicitate s-a fundamentat pe faptul că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, întrucât, la data de 26 iulie 2022, reclamanta a fost sancţionată contravenţional de lucrătorii Serviciului pentru Imigrări Dolj pentru primirea la muncă, fără aviz de angajare, a unor străini, fiindu-i aplicată sancţiunea prevăzute de art. 36 alin. (1) din O.G. nr. 25/2014 coroborat cu art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.

Prima instanţă a reţinut, în esenţă, că formularea plângerii contravenţionale împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei menţionate anterior, la data de 5 august 2022, a suspendat de drept executarea acestui proces-verbal, precum şi a efectelor acestuia care decurg din art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014, astfel că nu se putea reţine neîndeplinirea condiţiilor obţinerii avizului de angajare pentru cei 20 de cetăţeni de origine pakistaneze până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dispunând, pe cale de consecinţă, anularea actelor administrative contestate.

Înalta Curte nu îşi însuşeşte soluţia pronunţată de către instanţa de fond, urmând a cenzura modalitatea acesteia de interpretare a normelor de drept substanţial incidente în cauză.

Este adevărat că, potrivit prevederilor art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenţie suspendă executarea, însă, o astfel de dispoziţie vizează exclusiv măsurile dispuse în cuprinsul actului susceptibile de executare, cum ar fi sancţiunea contravenţională a amenzii ori confiscarea, nu şi alte consecinţe ale faptei contravenţionale, prevăzute prin norme speciale.

Or, în speţă, refuzul recurentului-pârât de a emite în favoarea intimatei-reclamante avizul de angajare în muncă a cetăţenilor de origine pakistaneză nu este o măsură complementară sancţiunii principale aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, în legătură directă cu fapta constatată în cuprinsul acestuia, ci are ca fundament existenţa acestui proces-verbal şi însuşi textul de lege, care prevede în mod expres condiţiile necesare pentru eliberarea avizului de muncă. Una dintre aceste condiţii este ca angajatorul să nu fi fost sancţionat potrivit art. 36 alin. (1) din prezenta ordonanţă. art. 260. alin. 1it. e) sau e indice 1) din Legea numărul 53/2003 — Codul muncii — republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori potrivit prevederilor art. 8. alin. (1) din H.G. numărul 905/2017 privind registrul general de evidentă a salariaţilor, în ultimele 6 luni anterioare soluţionării cererii, condiţie ce nu a fost îndeplinită în cazul de faţă.

În plus, în urma examinării prevederilor art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014, Înalta Curte observă că acest text legal nu impune condiţia ca eventuala sancţiune aplicată celui care solicită emiterea avizului de angajare să fi dobândit caracter definitiv.

Introducerea de către reclamantă a plângerii contravenţionale împotriva procesului-verbal de contravenţie are ca efect doar suspendarea executării sancţiunii contravenţionale aplicate, nu şi dispariţia din realitatea juridică obiectivă a acestui proces-verbal.

Astfel, până la soluţionarea definitivă a plângerii contravenţionale, procesul-verbal de contravenţie se bucură de prezumţia de autenticitate, de veridicitate şi de legalitate şi produce toate efectele juridice pentru care a fost emis, mai puţin executarea sancţiunii contravenţionale, care este suspendată conform art. 32 alin. (3) prima teză din O.G. nr. 2/2001, iar pârâtul se poate prevala de conţinutul acestuia, cu ocazia analizării cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 25/2014.

În concluzie, constatând că, în mod corect, recurentul-pârât a refuzat emiterea avizului de muncă pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. d) din O.G. nr. 25/2014, având în vedere că societatea reclamantă a fost sancţionată contravenţional, în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii, nefiind incidente în cauză dispoziţiile art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, Înalta Curte apreciază că sentinţa instanţei de fond este nelegală şi că se impune reformarea acesteia.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Olt, va casa hotărârea atacată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea introductivă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General de Imigrări-Direcţia Migraţie - Biroul pentru Imigrări Olt împotriva sentinţei civile nr. 259 din data de 13 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General de Imigrări - Direcţia Migraţie -Biroul pentru Imigrări Olt, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 3 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.