Judicial assistant appointment claim; nullity of appeal for missing signature

Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 01.07.2021, sub nr. x/2021, declinată ulterior în favoarea Curţii de Apel Iaşi prin sentinţa nr. 7891 din 16.11.2021, şi înregistrată ulterior pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.02.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei, Consiliul Economic şi Social, B., B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că îndeplineşte condiţiile prevăzute de H.G. nr. 616/2005 pentru a fi numită pe un post de asistent judiciar din partea patronatelor la Tribunalul Iaşi, post alocat din anul 2000 B.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea ordinului de numire a sa pentru postul de asistent judiciar din partea patronatelor la Tribunalul Iaşi, precum şi obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Consiliul Economic şi Social, B. să-i plătească o despăgubire egală cu drepturile de natură salarială cuvenite pentru postul de asistent judiciar din partea patronatelor la Tribunalul Iaşi, începând cu data de 01.07.2018 şi până la data numirii efective (sau pe durata mandatului în curs: 01.07.2018 – 30.06.2023).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 21 din 28 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a anulat ca insuficient timbrată acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Consiliul Economic şi Social, B.. şi B..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 21 din 28 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022, a exercitat recurs reclamanta A., considerând-o nelegală pentru argumentele arătate în mod succint în cererea de recurs formulată.

4. Apărările formulate în cauză. Aspecte procesuale

Intimata-pârâtă B. a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar respingerea recursului ca neîntemeiat.

A depus întâmpinare şi intimatul-pârât Consiliul Economic şi Social, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, precum şi răspuns la întâmpinarea intimatei-pârâte B. solicitând admiterea excepţiei nulităţii recursului.

Prin răspunsul la întâmpinare depus de intimata-pârâtă B., s-a reiterat excepţia nulităţii recursului şi s-a solicitat anularea acestuia pentru nemotivare.

La termenul din data de 27 aprilie 2023, la care au avut loc dezbaterile, instanţa de recurs a luat act de subrogarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în drepturile şi obligaţiilor procesuale ale Ministerului Justiţiei, după care a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi pentru netimbrare şi a reţinut cauza pentru soluţionare pe excepţia invocată.

După dezbateri, dar înainte de închiderea şedinţei de judecată, a fost înaintată la dosar, de către recurenta-reclamantă, dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 RON.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată şi o va admite, urmând să anuleze recursul din această perspectivă, pentru considerentele ce succed.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În conformitate cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, respectiv normele cuprinse la art. 148 din C. proc. civ.: "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă…, precum şi semnătura".

În acelaşi sens, art. 196 alin. (1) din acelaşi act normativ, care reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incident în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, stipulează că: "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă".

Şi dispoziţiile art. 486 alin. (1) din C. proc. civ. referitoare la cererea de recurs prevăd că aceasta va cuprinde următoarele menţiuni: "e) semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic", iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii": "(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege".

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată, chiar şi în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanţă, potrivit art. 148 alin. (2) din C. proc. civ.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că reclamanta a transmis cererea de recurs prin poştă electronică, fiind înregistrată la 29 martie 2022, fără a aplica însă semnătura.

Prin citaţia comunicată recurentei-reclamante la data de 13 martie 2023, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia de a semna cererea de recurs formulată sau de a depune un exemplar original semnat al cererii de recurs, sub sancţiunea anulării, obligaţie procesuală pe care aceasta nu a adus-o la îndeplinire până la termenul de judecată fixat la data de 27 aprilie 2023.

Consecinţa lipsei semnăturii părţii din cuprinsul cererii de recurs este prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., ale cărui dispoziţii devin incidente în speţă, sancţiunea fiind nulitatea recursului pentru lipsa semnăturii.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele arătate la pct. II.1. al acestei decizii, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, şi va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 21 din 28 februarie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa semnăturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 21 din 28 februarie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa semnăturii.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.