Military pension compensation for constitutional challenge to Government Emergency Ordinance

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 05 aprilie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. şi în retragere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor în numele şi pentru reclamantul B., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat următoarele:

i) constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime de pensie ale reclamantului prin modificările aduse prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 de către art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, vătămări create prin faptul că nu i s-a mai actualizat pensia de la data de 15.09.2017 şi până la 01.01.2023, şi nu i s-a mai acordat procentul legal prevăzut din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat la fiecare final de an, aşa cum prevedeau in forma lor iniţială art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi repararea prejudiciului invocat în acţiune;

ii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor din Legea nr. 223/2015 în forma lor iniţială, nemodificate de art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, mai exact obligarea pârâtei la înlăturarea plafonării instituite prin prevederile modificatoare ale O.U.G. nr. 59/2017;

iii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma lor iniţială, nemodificate de art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017, mai exact obligarea pârâtei, ca pe lângă indexările cu rata medie anuală a inflaţiei aplicate la cuantumul brut al pensiei existent în plată la 31 decembrie al fiecărui an, începând cu 31.12.2017 şi până 31.12.2019 inclusiv, să se mai adauge şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, iar începând cu 31.12.2020 şi până la 31.12.2022 inclusiv să se mai adauge 45% din creşterea reală a câştigului salariat mediu brut realizat pe anul anterior, aşa cum prevedea art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma sa iniţială, nemodificată de art. VII, pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017;

iv) obligarea Casei de Pensii Sectoriale Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 în forma lor iniţială, nemodificate de art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59 mai exact, obligare apăratei ca începând cu 15.09.2017 şi până la zi să se procedeze la actualizarea cuantumului pensiei la nivelul majorărilor soldei de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor/poliţiştilor în activitate, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum prevedea art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma sa iniţială, nemodificată de art. VII, pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, majorări izvorâte din prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, şi al altor acte normative date în acelaşi scop;

v) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne ca, începând cu data de 13.01.2023, să se actualizeze solda de grad şi reclamantului, pensionar militar, în conformitate cu prevederile prevederilor H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în M.Of. nr. 41 din 13.01.2023;

vi) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea de despăgubiri, rezultate din restituirea retroactivă a drepturilor de pensie obţinute în urma aplicării indexărilor/actualizărilor solicitate prin petitele II şi III din acţiune, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

vi) sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate în ansamblu a dispoziţiilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1)-(2), art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), din Constituţia României.

vii) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantului de purtarea prezentului proces.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1204 din data de 15 iunie 2023, Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea acestei soluţii, raportându-se la rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi la împrejurarea că se solicită să se constate că vătămarea este cauzată printr-o ordonanţă a Guvernului, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine curţii de apel.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 472 din 13 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova– secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Dolj – secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova s-a raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reţinând că reclamantul urmăreşte recuperarea sumelor reţinute din pensia reclamantului de la pârâta chemată în judecată, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, iar prezenta cauză are ca obiect contribuţii.

În ceea ce priveşte instanţa de contencios administrativ competentă din punct de vedere material să soluţioneze cauza, curtea de apel a făcut aplicarea criteriului valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi, întrucât cuantumul pretenţiilor nu depăşeşte suma de 3.000.000 RON, a considerat că Tribunalul Dolj este competent să soluţioneze pricina.

A mai reţinut curtea că, în cauza de faţă nu a fost chemat în judecată emitentul actului normativ a cărui neconstituţionalitate este invocată, iar cererea de sesizare a Curţii Constituţionale are un caracter accesoriu.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 teza a II-a, art. 134 şi art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente. Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reţine, cu titlu preliminar, că demersul reclamantului nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei, ci urmăreşte înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc direct asupra dreptului legitim al acestuia la pensie şi sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind incidentă procedura specială reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului, sesizare ce a fost formulată în cauză.

Potrivit art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Aşadar, natura pretenţiilor reclamantului este cea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului apreciată neconstituţională.

Prin urmare, acţiunea reclamantului intră în competenţa instanţei de contencios administrativ, faţă de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce priveşte instanţa de contencios administrativ competentă se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.

Prevederile legale anterior evocate stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, socotindu-se vătămat în drepturile şi interesele sale legitime, reclamantul a solicitat obligarea autorităţii pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii, în stabilirea competenţei materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţilor publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne), faţă de care s-a solicitat finanţarea şi acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă revenind, pe cale de consecinţă, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

Reţine Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluţii de principiu adoptate în cadrul Şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curţi de unificare a jurisprudenţei, consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituţia României şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că: "Raportat la scopul urmărit de către reclamanţi prin introducerea acestor acţiuni pe rolul instanţelor de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţii pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi au domiciliul reclamanţii".

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit înscrisurilor din dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Craiova, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi în retragere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pentru B. şi pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.