Jurisdictional conflict over public information request against a court: application of special territorial rules when the public authority is a party

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 25 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstrates cu Hramul "Sfântul Ştefan Primul Martir" din Premontoriul Oradea, în contradictoriu cu Tribunalul Bihor, a solicitat următoarele:

(i) să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde integral, efectiv şi punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din, data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(ii) obligarea pârâtei de a emite un răspuns integral, efectiv şi punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din, data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(iii) obligarea pârâtei în temeiul art. 41 din Carta, ca în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, să îi elibereze, integral, efectiv şi punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document, înscris, aşa cum au fost ele solicitate prin cererea înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(iv) potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public ca asigurarea executării obligaţiilor să fie stabilită în cuprinsul sentinţei de fond;

(v) să se stabilească în cuprinsul sentinţei de fond, că, în cazul în care, în termen de 15 zile de la pronunţarea sentinţei de fond, pârâta prin reprezentanţii săi legali, nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, aceasta să poată fi constrânsă la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi, să plătească în favoarea reclamantei o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu;

(vi) în subsidiar, să se declare în conţinutul sentinţei de fond, că reprezentanţii legali ai pârâtei, Tribunalul Bihor, au fost de rea-credinţă în momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instanţei;

(vii) să fie obligat pârâtul Tribunalul Bihor prin reprezentanţii săi legali, să publice hotărârea instanţei într-un ziar/site media de largă circulaţie şi pe pagina de internet a pârâtei, ca reparaţie nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 3522 din data de 21 iunie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi, în consecinţă, a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfantul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 coroborate cu art. 127 alin. (2) şi (2)1 C. proc. civ., apreciind că reclamanta se putea adresa unei instanţe de acelaşi grad, aflate în cicumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 2418 din data de 19 octombrie 2022, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a statua astfel, Tribunalul Cluj a reţinut că legiuitorul a instituit o competenţă teritorială alternativă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul se consideră vătămat în drepturile sale prevăzute de Legea nr. 544/2001, acesta se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau instanţei de la sediul autorităţii publice. În speţă, instanţa în a cărei rază teritorială are sediul reclamanta este una şi aceeaşi cu instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului, astfel că, din punct de vedere teritorial, îi revine competenţa de soluţionare a cauzei Tribunalului Bihor.

A reţinut şi faptul că, deşi instanţa competentă are calitatea de parte în prezentul litigiu, reclamanta nu a înţeles să se se prevaleze de norma legală in favorem prevăzută de art. 127 alin. (2) indice1 din C. proc. civ., întrucât a introdus iniţial cererea pe rolul Tribunalului Bucureşti, aceasta nefiind o instanţă aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Oradea.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 581 din data de 21 noiembrie 2023, Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În motivarea soluţiei, a reţinut că, având în vedere poziţia reclamantei, care a optat să nu înregistreze acţiunea pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., precum şi faptul că aceasta nu a indicat, nici ca urmare a solicitării acestei instanţe, una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în vederea judecării cererii sale, în mod corect, Tribunalul Bucureşti a ales unul dintre tribunalelele aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Cluj.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte reţine că acţiunea introductivă este întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, reclamanta solicitând comunicarea unor răspunsuri de către instituţia pârâtă, precum şi eliberarea unor copii de pe nişte înscrisuri, astfel cum au fost menţionate în cadrul cererii de chemare în judecată.

Prin raportare la obiectul cauzei, în vederea stabilirii instanţei competente în soluţionarea litigiului, Înalta Curte constată ca fiind incidente dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7".

Faţă de aceste dispoziţii şi având în vedere sediul reclamantei şi sediul pârâtului, instanţa competentă în soluţionarea litigiului ar fi Tribunalul Bihor. Cum acesta are calitatea de pârât în cauză, devin aplicabile dispoziţiile speciale prevăzute de C. proc. civ. în materia alegerii de competenţă, respectiv dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., care reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicată o instanţă de judecată în calitate de reclamant sau pârât, raţiunea acestui text de lege constând în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei, având în vedere calitatea părţii.

Astfel, dacă o instanţă de judecată are calitatea de pârât într-o cerere care este de competenţa sa ori a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul va putea sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află respectiva instanţă.

Faptul că acţiunea introductivă nu a fost introdusă la una dintre instanţele de acelaşi grad cu Tribunalul Bihor, aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate, nu înseamnă că partea nu a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar menţionează faptul că, raportat la calitatea pe care o are în cauză, instituţia pârâtă nu poate soluţiona prezentul litigiu, procedând la înregistrarea acţiunii la o altă instanţă.

Este adevărat că instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată cererea de chemare în judecată nu se afla în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, însă această împrejurare nu este de natură a atrage competenţa Tribunalului Bihor, contrar opţiunii reclamantei, care a susţinut că litigiu nu poate fi soluţionat de această instanţă.

Prin urmare, având în vedere că instanţa care ar fi competentă să soluţioneze litigiul are calitatea de pârât în cauză şi raportat la intenţia reclamantei de a se prevala de dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., intenţie care rezultă în termeni lipsiţi de echivoc din împrejurarea că nu a înregistrat cererea de rolul Tribunalului Bihor, dar şi din susţinerile din cadrul înscrisurilor existente la dosar, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate curţii din care face parte Tribunalul Bihor.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfântul Ştefan Primul Martir" din Premontoriul Oradea şi pe pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.