Preventive archaeological research license refusal: statutory obligation to submit specific site plan and project despite prior research reports

Şedinţa publică din data de 28 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 6.04.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamantele A. şi B., pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Culturii, Ministerul Culturii - Direcţia Patrimoniu Cultural, Ministerul Culturii - Comisia de soluţionare a contestaţiilor, solicitând:

1. Anularea Deciziei înregistrată sub nr. x din 17.02.2021 privind contestatia înregistrată la Ministerul Culturii cu nr. 7204/04.12.2020, precum si a actelor subsecvente acesteia, respectiv Decizia Biroului executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 27.11.2020 pentru emiterea autorizaţiei de cercetare arheologica preventiva pentru Mănăstirea Călui, jud. Olt, cu consecinţa obligării paratelor la emiterea Autorizaţiei de cercetare preventiva pentru Mănăstirea Călui în baza documentaţiei transmise la data de 09.11.2020.

2. Obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers juridic.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1536 pronunţată în data de 29.10.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Direcţia Patrimoniu Cultural si Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Culturii.

Deopotrivă, a respins cererea formulată de reclamantele A. şi B., pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii, Ministerul Culturii - Direcţia Patrimoniu Cultural, Ministerul Culturii - Comisia de soluţionare a contestaţiilor, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1536 pronunţate în data de 29.10.2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au exercitat calea de atac a recursului reclamantele A. şi B., pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L. şi, încadrând expres criticile lor în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, reţinerea spre rejudecare, cu consecinţa modificării sentinţei, în sensul anularii Deciziei înregistrate sub nr. x din 17.02.2021 privind contestaţia înregistrată la Ministerul Culturii cu nr. 7204/04.12.2020, precum şi a actelor subsecvente acesteia, respectiv Decizia Biroului executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 27.11.2020 pentru emiterea autorizaţiei de cercetare arheologica preventiva pentru Mănăstirea Călui, jud. Olt cu consecinţa obligării paratelor la emiterea Autorizaţiei de cercetare preventiva pentru Mănăstirea Călui, în baza documentaţiei transmise la data de 09.11.2020, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers juridic.

În dezvoltarea criticilor lor, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. civ., recurentele au susţinut că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre dată cu încălcarea normelor de drept material.

Astfel, arată recurentele că, contrar reţinerilor instanţei, după cum lesne se poate observa, au fost transmise Direcţiei Patrimoniu Cultural toate explicaţiile si documentele necesare privind necesitatea cercetării intregului interior a bisericii si al laturii exterioare de vest, neputându-se delimita strict doar anumite zone în care se va face cercetarea. Pe de alta parte, toate aceste explicaţii sunt în mod concret susţinute şi motivate de însăşi Avizul x/01.07.2020 în care se specifica fără niciun dubiu ca trebuie îndeplinita condiţia "continuării cercetării arheologice preventive propuse prin raportul de cercetare arheologica" din anul 2018, raport de cercetare aprobat de aceeaşi Comisie Naţionala de Arheologie. Este de domeniul evidentei ca nu pot fi marcate in mod distinct, la interiorul bisericii, zonele exacte în care se va face cercetarea arheologica preventiva având în vedere, în primul rând, că avizul deja existent impune cercetarea întregii zone, iar in al doilea rând existând posibilitatea reală ca interiorul bisericii să fi fost afectat de lucrările de restaurare din anii 70 ai secolului trecut, aspect ce se va putea constata doar după începerea lucrărilor.

Motivul pentru care a fost respinsa cererea privind autorizaţia este acela că nu au fost detaliate punctual zonele unde se va face cercetare la interior, aspect imposibil de realizat, solicitarea recurentelor constând în eliberarea unei autorizaţii de cercetare pentru întreaga suprafaţă şi nicidecum pe zone.

Prin motivarea Curţii este foarte clar, din punctul recurentelor de vedere că nu a fost cercetată cauza sub acest aspect, hotărârea fiind pronunţata si motivata cu încălcarea acestor norme de drept material.

In concret, susţin recurentele că, la data de 09.11.2020 a fost solicitată emiterea Autorizaţiei de cercetare preventivă referitoare la restaurarea, consolidarea si conservarea Bisericii cu hramul Sf. Nicolae a Mănăstirii Călui, comuna Călui, jud. Olt. Ataşat solicitării a fost depusă întreaga documentaţie prevăzuta de art. 11 din OMCPN 2562/2010. In rezoluţia publicată la data de 19.11.2020, pe site-ul Ministerului Culturii, Comisia Naţionala de Arheologie a solicitat revenirea cu detalierea zonelor unde se va face cercetare la interior, respectiv prezentarea planului viitoarelor cercetări. In acest context au fost transmise Direcţiei Patrimoniu Cultural toate explicaţiile si documentele necesare privind necesitatea cercetării întregului interior a bisericii si al laturii exterioare de vest, neputându-se delimita strict doar anumite zone in care se va face cercetarea.

Practic, autorizaţia nu a fost emisa motivat de faptul ca nu au detaliat zonele în care se va face cercetarea si nicidecum ca nu a depus anumite documente prevăzute de Ordin. Recurentele susţin că nu puteau detalia doar anumite zone în condiţiile în care cercetarea se impunea a fi efectuată pe toata suprafaţa.

În cadrul administrării probei cu înscrisuri arată recurentele că au depus la dosarul cauzei o serie de acte ce atestă obţinerea de avize favorabile, de la aceeaşi Comisie, în baza aceleaşi documentaţii depuse ca şi in cauza de faţă, avizul fiind dat pentru cercetare preventiva a întregii suprafeţe, astfel cum si recurentele au solicitat.

In consecinţa, în raport de prev. art. 488 pct. 8 C. proc. civ. susţin că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre dată cu aplicarea greşita a normelor de drept material, aspect faţă de care solicită casarea sentinţei recurate, reţinerea spre rejudecare cu consecinţa modificării sentinţei astfel cum au solicitat în petitul cererii de recurs.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de cele două recurente-reclamante, intimatul - pârât Ministerul Culturii a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Deopotrivă, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate, ca temeinică şi legală.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarulu din data de 01.02.2022, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 28.03.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, după soluţionarea cu prioritate a excepţiei nulităţii, invocată de intimatul – pârât Ministerul Culturii, în cadrul întâmpinării, conform art. 248 C. proc. civ., în sensul respingerii acesteia, pentru considerentele menţionate în practicaua acestei hotărâri, luând act de solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. declară dezbaterile închise şi reţine dosarul spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantele B. şi A. pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L. este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele expuse în continuare.

În prealabil, în ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul – pârât Ministerul Culturii, în cadrul întâmpinării, aminteşte Înalta Curte că a fost soluţionată în şedinţa publică de la termenul de faţă, în sensul respingerii acesteia, considerentele avute în vedere de instanţă la pronunţarea acestei soluţii regăsindu-se în practicaua prezentei hotărâri.

Trecând la analizarea pe fond a recursului, în ceea ce priveşte contextul factual, se reţine că la data de 10.11.2020 a fost înregistrată la Ministerul Culturii cu nr. 6712/10.11.2020, 7595/DPC/10.11.2020, solicitarea Muzeului Judeţean Olt-Slatina pentru emiterea autorizaţiei de cercetare preventivă pentru Mănăstirea Călui, localitatea D., comuna Călui, jud. Olt, responsabil ştiinţific fiind B., colectivul de cercetare fiind format din E., F. şi A..

Solicitarea a fost analizată în şedinţa Comisiei Naţionale de Arheologie în data de 13.11.2020, care a solicitat revenire cu detalierea zonelor unde se face cercetarea la interior, prezentarea planului viitoarelor cercetări.

În data de 20.11.2020, responsabilul ştiinţific al cercetării arheologie, B., a depus un memoriu înregistrat la Ministerul Culturii sub nr. x/20.11.2020, y/20.11.2020 prin care solicită emiterea autorizaţiei de cercetare arheologică preventivă. Memoriul a fost analizat în Biroul Comisiei Naţionale de Arheologie în data de 27.11.2020, care a formulat următoarea rezoluţie: "Biroul executiv menţine rezoluţia anterioară a CNA. (solicită revenire cu detalierea zonelor unde se face cercetarea la interior, prezentarea planului viitoarelor cercetări). Proiectul de cercetare pentru orice tip de sit trebuie să pornească de la un plan de situaţie pe care să fie schiţate unităţile arheologice propuse. Se spune în documentaţia depusă că există o planşă, anexă la raportul din 2018, care ilustrează zonele care urmează a fi cercetate. Nu am identificat decât o planşă pe care sunt figurate (fără a fi redate la o scară clară) unităţile arheologice realizate la nivelul anului 2018. Proiectul de cercetare impune existenţa şi a materialului grafic (plan de situaţie şi propuneri de amplasare a unităţilor arheologice) chiar dacă ele nu sunt cerute în mod expres prin Standarde."

În data de 04.12.2020, reclamantele au formulat contestaţie, înregistrată la Ministerul Culturii sub nr. x/04.12.2020, y/08.12.2020 împotriva deciziei Biroului executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie în data de 27.11.2020.

Contestaţia a fost analizată în cadrul Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 14-15 ianuarie 2021 şi soluţionată prin Decizia nr. 1233 din data de 16.02.2021, comunicată recurentelor – reclamante prin Adresa DPC nr. x/17.02.2021, în sensul respingerii contestaţiei formulate de cele două recurente – reclamante (dosarul de fond)

Prin acţiunea în contencios administrativ ce face obiectul prezentei judecăţi, reclamantele s-au îndreptat împotriva acestei decizii, dar şi împotriva actelor subsecvente acesteia, respectiv Decizia Biroului Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 27.11.2020, solicitând anularea acestora şi obligarea pârâtelor la emiterea Autorizaţiei de cercetare preventivă pentru Mănăstirea Călui în baza documentaţiei transmise în data de 09.11.2020.

Prin sentinţa recurată s-a respins cererea reclamantelor, ca neîntemeiată, instanţa de primă jurisdicţie reţinând legalitatea actelor administrative emise de pârâte.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar care constată că sunt nefondate criticile recurentelor, ce susţin că prima instanţă a pronunţat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material.

Astfel, se constată că, prin cererea de recurs ce face obiectul prezentei judecăţi, recurentele – reclamante au criticat sentinţa prin care s-a soluţionat fondul litigiului, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Constată Înalta Curte că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cadrul acestui motiv de recurs recurentele au susţinut în esenţă încălcarea de către instanţă a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru cercetarea arheologică aprobată prin Ordinul MCPN nr. 2562/2010.

Aceste critici nu pot fi reţinute de către instanţa de control judiciar, având în vedere că, potrivit art. 11 alin. (1) din Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru cercetarea arheologică, aprobată prin Ordinul MCPN nr. 2562/2010: "pentru obţinerea autorizaţiei pentru cercetare arheologică preventivă, prevăzută în anexa nr. 3, sunt necesare următoarele documente:

a) formular pentru solicitarea eliberării autorizaţiei pentru cercetare arheologică preventivă, completat conform modelului prevăzut în anexa nr. A;

b) protocol de colaborare între instituţii, dacă este cazul;

c) planul de situaţie al investiţiei pentru care va fi făcută cercetarea, în format digital -.dwg sau.shp, ori inventarul de coordonate STEREO 70 - în format digital tabelar, pentru perimetrul care urmează sa fie afectat de proiectul investiţional ce determină cercetarea;

d) ortofotoplanul (1:5.000) în format digital şi cuprinzând şi fişierul de georeferenţiere pentru zona care va fi afectată de investiţie, în cazul în care suprafaţa afectată de proiectul investiţional este mai mare de 1.000 ml;

e) proiect de cercetare arheologică preventivă, inclusiv în format digital, care va cuprinde, în mod obligatoriu, diagnosticul arheologic (raportul de evaluare documentară şi/sau de teren)."

Astfel, raportat la aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut că planul de situaţie şi Proiectul de cercetare arheologică preventivă aprobat de Comisia Naţională de Arheologie, sunt documente necesare pentru emiterea autorizaţiei de cercetare arheologică preventivă, iar reclamantele nu au depus întreaga documentaţie prevăzută de art. 11 alin. (1) din Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru cercetarea arheologică, aprobată prin Ordinul MCPN nr. 2562/2010, aspect necontestat, de altfel, de recurentele – reclamante.

Lipsa planului de situaţie duce la necunoaşterea secţiunilor ce urmează a fi făcute, dimensiunile acestora, numărul lor şi modul de amplasare, precum şi modul de efectuare a săpăturilor arheologice în incinta unui sit arheologic clasat ca monument istoric, cu atât mai mult cu cât principalul scop al acestor săpături arheologice îl constituie chiar restaurarea, consolidarea şi conservarea Bisericii cu hramul Sf. Nicolae a Mănăstirii Călui, iar biserica în incinta în care urmează să fie efectuate săpăturile arheologice este clasată ca monument istoric în grupa valorica A.

Faptul că, la Direcţia Patrimoniu Cultural a fost depus în anul 2018 Raportul de cercetare arheologică preventivă, iar acest raport conţine o planşă care ilustrează exact zona pentru care se solicită continuarea cercetărilor arheologie preventive nu le scuteşte pe reclamante de obligaţia ca, pentru obţinerea autorizaţiei de cercetare preventivă solicitată în noiembrie 2020 să depună în mod distinct şi întocmai întreaga documentaţie prevăzută la art. 11 alin. (1) din Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru cercetarea arheologică, aprobată prin Ordinul MCPN nr. 2562/2010, fiind vorba de proiecte şi autorizaţii distincte.

Cum recurentele - reclamante nu au depus toate actele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru cercetarea arheologică, aprobată prin Ordinul MCPN nr. 2562/2010, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată de instanţa de fond, de respingere a cererii de chemare în judecată, este legală, fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale anterior menţionate, criticile recurentelor sub acest aspect, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., neputând conduce la reformarea hotărârii atacate.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentul – pârât, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantele B. şi A. pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L., ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legale, a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantele B. şi A. pentru beneficiarul S.C. C. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1536 din 29 octombrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 martie 2023.