CNCD self-initiation by board member does not confer active procedural standing to challenge adverse administrative decision on free speech vs. discrimination

Şedinţa publică din data de 28 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 30.06.2020, iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a – contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020 iar apoi, la data de 05.04.2021, urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei, de către tribunal, prin sentinţa civilă nr. 1054/17.02.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B., a formulat în temeiul art. 20 alin. (10) din O.G nr. 137/2000 şi Legii nr. 554/2004 contestaţie prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 423/20.05.2020, prin care CNCD a decis ca utilizarea expresiei "ciuma roşie, se încadrează în limitele libertăţii de exprimare.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 973 pronunţată în data de 22.06.2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii, ca nefondată şi, admiţând excepţia excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII şi B., pentru lipsa calităţii procesuale active.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 973 pronunţate în data de 22.06.2016 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a exercitat calea de atac a recursului reclamanta A. şi, fără a încadra expres criticile sale în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat anularea hotărârii emise de curtea de apel prin care i s-a respins contestaţia prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta susţine în esenţă că, în speţă, calitatea procesuala activă în cauză i-a fost acordată în temeiul legii, respectiv a Ordinului nr. 144/2008 al CNCD, privind aprobarea procedurii interne de solutionare a petitiilor şi sesizărilor, publicata în Monitorul Oficial, partea I numarul 348 din 6 mai 2008, respectiv sectia a 3-a Autosesizarea articolul 13 în calitatea sa de membru al Colegiului Director al CNCD cu rangul de Secretar de Stat.

Astfel, "Autosesizarea cu privire la orice situatie, anunţ sau eveniment în privinţa cărora există indicii cu privire la existenta unor fapte care presupun săvârşirea unor fapte de discriminare, poate fi iniţiată de oricare membru al colegiului director, prin întocmirea unei note de Autosesizare, motivată".

In acest sens susţine că a înregistrat "Autosesizarea" numarul 9A din 2019 împotriva reclamatului B., prin folosirea repetata a sintagmei "Ciuma Rosie" împotriva membrilor C. şi a simpatizanţilor.

Precizează recurenta că este membra a C. din anul 1994, fiind şi Vicepresedinte al Colegiului Central de Arbitraj al C. conform Legitimatiei numaru12 din 14 iulie 2001, conform dovezii anexate, iar faptul că este membră C. este de notorietate, ca membru fondator al C., a fost şi reprezentantul juridic pentru înregistrarea partidului la TB.

Mai mult, chiar Preşedintele ţării, în dosarele în care se apăra la CNCD, a solicitat recuzarea sa, deoarece a fost recomandată pentru aceasta funcţie de către C., sens în care ultima solicitare de recuzare a fost solicitata în ziua de 14 decembrie 2019.

A precizat în autosesizare că este de formaţie Social — Liberală, fiind un discipol politic al fostului Premier D., fiind şi un apărator al persoanelor cu dizabilităţi, pentru care a obtinut în Parlament multe drepturi permanente în calitate de vicepresedinte al ANPH şi ulterior senator de Arges, de asemenea, şi în domeniu sănătăţii, lucrând şi susţinând legile pentru aderarea la NATO şi UE în calitate de Secretar de Stat.

Susţine că a fost surprinsă de respingerea contestatiei, pentru lipsa calitatii procesuale active în cauză, asa cum s-a întâmplat şi la deliberarea Hotărârii CNCD 423 din 20.05.2020, pentru care, cu o zi înainte, în echipa Colegiului Director s-a convenit pe baza probelor încadrarea în discriminare conform articolului 2 alin. (1) si 15 din O.G. nr. 137/2000 şi aplicarea amenzii de 5000 RON.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, asa cum a fost formulat, cu consecinţa desfiintării hotărârii Curţii de Apel în integralitate şi reţinerea spre rejudecare a cauzei cu constatarea discriminării prin aplicarea unei amenzi rezonabile şi publicarea acesteia pe site-ul E..

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta – reclamantă A. intimaţii-pârâţi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B. nu au formulat întâmpinări, deşi cererea de recurs le-a fost comunicată în termenul legal.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarulu din data de 01.02.2022, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 28.03.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, luând act de solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. declară dezbaterile închise şi reţine dosarul spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanta A. este nefondat, urrmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele expuse în continuare.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Colegiul Director al CNCD s-a autosesizat la data de 01.08.2019 în conformitate cu prevederile art. 13 din procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor(publicată în Monitorul Oficial nr. 348/0605.2008) cu privire la posibila faptă de discriminare determinată de declaraţiile europarlamentarului B., prin care se adresează cu apelativul "ciuma roşie" unei mari categorii de cetăţeni români.

Prin Hotărârea nr. 423/20.05.2020, intimatul - pârât CNCD, a decis că faptele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 rep., declaraţiile încadrându-se în limitele libertăţii de exprimare prevăzute de art. 2 alin. (8) din acelaşi act normativ.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie reclamanta A., în calitate de membru al Colegiului director al CNCD, aceasta fiind şi semnatarul autosesizării din data de 01.08.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 973 din 22.06.2020 Curtea de Apel Bucureşti –Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a respins contestaţia formulată de aceasta, pentru lipsa calităţii procesuale active.

Soluţia primei instanţe este împărtăşită întru-totul de către instanţa de control judiciar, care reţine că hotărârea atacată este legală, fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a cadrului normativ incident litigiului dedus prezentei judecăţi.

Analizând hotărârea atacată prin raportare la criticile recurentei – reclamante, Înalta Curte reţine că, în conformite cu dispoziţiile art. "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.(...)"

Aşadar, calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat.

Recurenta – reclamantă a formulat contestaţia împotriva hotărârii CNCD invocând faptul că aceasta este chiar titularul " Autosesizării".

Înalta Curte reţine din conţinutul notei de autosesizare de la dosarul de fond, că aceasta a fost întocmită de recurenta - reclamantă, în calitate de membru al Colegiului Director al CNCD, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 din Ordinul CNCD nr. 144 din11 aprilie 2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, conform cărora " Autosesizarea cu privire la orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare, poate fi iniţiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată.".

În cauză sunt relevante şi dispoziţiile art. 16 – 19 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, conform cărora:

"Art. 16. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.

ART. 17

În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de către alte instituţii ori autorităţi publice.

ART. 18

(1) Consiliul este responsabil cu aplicarea şi controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum şi în ceea ce priveşte armonizarea dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.

(2) Consiliul elaborează şi aplică politici publice în materia nediscriminării. În acest sens, Consiliul va consulta autorităţile publice, organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi alte entităţi legale care urmăresc protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării.

ART. 19

(1) În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul îşi exercită atribuţiile în următoarele domenii:

a) prevenirea faptelor de discriminare;

b) medierea faptelor de discriminare;

c) investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare;

d) monitorizarea cazurilor de discriminare;

e) acordarea de asistenţă de specialitate victimelor discriminării.

(2) Consiliul îşi exercită competenţele la sesizarea unei persoane fizice sau juridice ori din oficiu."

Aşadar, reclamanta, persoană fizică, nu a acţionat în nume propriu, ca tituară a vreunul drept/interes legitim vătămat prin actul dedus judecăţii, ci în calitate de reprezentant al titularului sesizării, care a fost CNCD, potrivit art. 13 din Ordinul nr. 144/2008 şi art. 19 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000.

Or, faptul că recurenta – reclamantă a formulat autosesizarea, în calitatea de membru al Colegiului Director, ca reprezentant al CNCD, nu o îndreptăţeşte să atace această hotărâre, raportat la dispoziţiile art. ART. 20 din O.G. nr. 137/2000, conform cărora " (1) Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

(2) Consiliul soluţionează sesizarea prin hotărâre a Colegiului director prevăzut la art. 23 alin. (1).

(3) Prin cererea introdusă potrivit alin. (1), persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării.

(4) Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice constatării existenţei discriminării, cu citarea obligatorie a părţilor. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea sesizării.

(5) Acţiunea de investigare întreprinsă de Colegiul director se desfăşoară la sediul instituţiei sau în alt loc stabilit de acesta.

(6) Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament. În faţa Colegiului director se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituţional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

(7) Hotărârea Colegiului director de soluţionare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării şi cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, obiectul sesizării şi susţinerile părţilor, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt şi de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac şi termenul în care aceasta se poate exercita.

(8) Hotărârea se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării.

(9) Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, potrivit legii."

Astfel cum în mod corect şi instanţa de fond a reţinut, articolul 20 din O.G. nr. 137/2000 statuează posibilitatea exercitării acţiunii în faţa instanţei de contencios administrativ de către "persoana care se consideră discriminată", respectiv de "persoana interesată".

Conform art. 7 din Ordinul nr. 144 din 11 aprilie 2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor emis de Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, (1) Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2) ori alte persoane care au un interes legitim în combaterea discriminării şi reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârşit o faptă de discriminare.

Conform art. 8 din acelaşi act normativ, (1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.

(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.", aceste dispoziţii regăsindu-se şi la art. 28 din O.G. nr. 137/2000.

Aşadar, dispoziţiile art. 20 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, precum şi dispoziţiile art. 7 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Procedura internă din 11.04.2008 de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, aprobată prin Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008 conferă dreptul de a ataca hotărârea CNCD "fie persoanei care se consideră discriminată, fie uneia dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2), fie altei persoane care are un interes legitim în combaterea discriminării şi reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârşit o faptă de discriminare.

Or, în condiţiile în care recurenta – reclamantă a introdus contestaţia în calitate de membru al Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, emitentul hotărârii ce face obiectul contestaţiei, reclamanta nefăcând parte din niciuna dintre categoriile enunţate în textele de lege anterior menţionate, nefiind titulara vreunui drept/interes legitim vătămat prin actul dedus judecăţii, în mod corect şi cu justa interpretare a cadrului normativ incident litigiului dedus judecăţii, prima instanţă a respins cererea formulată de reclamantă pentru lipsa calităţii procesuale active, simpla împrejurare că este nemulţumită de cele decise de majoritatea membrilor Colegiului Director neconferindu-i dreptul de a ataca hotărârea la instanţa de contencios administrativ.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită instanţa de fond reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, criticile recurentei nefiind apte să conducă la reformarea hotărârii.

Cât priveşte solicitarea recurentei-reclamante, de obligare a intimaţilor - pârâţi la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, Înalta Curte reţine, ca o primă observaţie, că acestea reprezintă suma de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câştigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluţionat prin hotărârea judecătorească.

Potrivit art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., "Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului".

Astfel, se observă că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată pornesc de la principiul independenţei procesuale a fiecărei părţi în procesul civil şi, totodată, au caracter de sancţiune procedurală, iar ca fundament răspunderea civilă delictuală şi culpa procesuală a părţii care a căzut în pretenţii.

În speţă, recurenta-reclamantă a promovat calea extraordinară de atac a recursului solicitând şi obligarea părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, astfel cum a fost dovedită cu înscrisurile depuse la dosar. Or, prin raportare la modalitatea de soluţionare a recursului reclamantei, care va fi respins, ca nefondat, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. pentru acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de recurenta-reclamantă, având în vedere că este partea care a pierdut procesul şi nu cea care l–a câştigat.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei recurate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate, ca legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 973 din 22 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 martie 2023.