Consolidation of territorial jurisdiction in traffic contravention appeals due to failure to raise incompetence exception at first hearing

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 02 iunie 2022 sub nr. de dosar x/2022, petentul A. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x/30.05.2022, întocmit I.P.J. Galaţi, solicitând anularea procesului-verbal, exonerarea de la plata amenzii şi anularea punctelor de amendă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Bârlad

Prin sentinţa civilă nr. 1344 de la data de 24 mai 2023, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi, în favoarea instanţei competente, respectiv Judecătoria Galaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că pentru soluţionarea plângerilor contravenţionale care au ca obiect contravenţiile prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, competenţa teritorială este absolută şi aparţine, prin derogare de la art. 32 din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, părţile neavând posibilitatea să stabilească competenţa vreunei alte instanţe.

Totodată, instanţa a apreciat că, nu sunt incidente dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, având în vedere că acestea sunt norme generale în raport de dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, iar atât timp cât există o normă specială care reglementează competenţa de soluţionare a cauzei, operează principiul specialia generalibus derogant.

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal nr. x/30.05.2022 şi din înscrisurile depuse la dosar de către intimat, în baza cărora a fost întocmit procesul-verbal contestat, rezultă că agentul constatator a constatat săvârşirea de către petent a contravenţiei prevăzute de art. 109 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 în localitatea Tuluceşti, jud. Galaţi, în circumscripţia Judecătoriei Galaţi.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Galaţi – secţia Civilă

Prin sentinţa civilă nr. 4354 de la data de 6 octombrie 2023, Judecătoria Galaţi – secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat soluţionarea cererii formulate de petentul A., în contradictoriu cu pârâtul IPJ Galaţi, în favoarea Judecătoriei Bârlad.

A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă ivit între Judecătoria Galaţi şi Judecătoria Bârlad şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie a avut în vedere faptul că cererea de faţă a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 02.06.2022 şi a avut prim termen la data de 16.11.2022, termen la care instanţa şi-a verificat din oficiu competenţa şi, în temeiul art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ. raportat la art. 32 din O.G. nr. 2/2001 s-a declarat competentă să soluţioneze cauza, procedând ulterior la administrarea de probe.

La termenul din data de 17.05.2023 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale şi a admis-o, reţinând, în esenţă, că fapta contravenţională s-a produs pe raza de competenţă a Judecătoriei Galaţi. Prin raportare la disp. art. 235 C. proc. civ. încheierea din data de 16.11.2022, prin care instanţa a statuat asupra competenţei are caracter interlocutoriu, fiind rezolvat incidentul procesual al competenţei.

Ca atare, Judecătoria Bârlad era legată de această încheiere, neputând reveni asupra acesteia.

Pe cale de consecinţă, la data de 17.05.2023, când instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, aceasta era deja legată de încheierea anterioară prin care se declarase competentă, competenţă de soluţionare a cauzei care se consolidase în favoarea Judecătoriei Bârlad ca efect al încheierii din 16.11.2022.

A validat această instanţă decizia RIL nr. 31/2019 care face referire la situaţia în care prima instanţă sesizată a devenit competentă ca efect al neinvocării excepţiei de necompetenţă (fiind irelevant în acest context că excepţia vizează competenţa teritorială de ordine publică, cum este cazul prezentei pricini, sau cea materială, avută în vedere de ICCJ) în termen, considerentele instanţei supreme sunt aplicabile a fortiori şi în situaţia în care prima instanţă a statuat în mod expres asupra propriei sale competenţe. Astfel, la acest moment, competenţa de soluţionare a pricinii este consolidată în favoarea Bârlad, impunându-se declinarea cauzei către aceasta.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Bârlad, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Analizând aspectele cauzei deduse judecăţii, Înalta Curte constată că petentul A. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie PGLW nr. x/30.05.2022 emis de IPJ Galaţi .

În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că, deşi regimul juridic al contravenţiilor constatate pe drumurile publice este reglementat de O.U.G. nr. 195/2022 care la art. 118 alin. (1) prevede o competenţă specială de soluţionare a cauzei de către instanţa pe raza teritorială a căreia a fost săvârşită fapta, în realitate problema care se identifică în cauză priveşte neinvocarea în termenul legal a excepţiei de necompetenţă de către prima instanţă pe rolul căreia a fost înregistrată plângerea.

Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ. "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Or, aşa cum se poate constata din analiza înscrisurilor de la dosar şi prin raportare la norma legală anterior citată, reiese că prima instanţă învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Bârlad, deşi a constatat la primul termen de judecată de la data de 16.11.2022, prin încheiere interlocutorie, că este competentă în soluţionarea cauzei, ulterior, a revenit asupra acestei măsuri şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, cu aplicarea temeiului de drept la art. 188 din O.U.G. nr. 195/2002.

Prin urmare, ulterior primului termen de judecată la care părţile au fost legal citate, şi anterior formulării concluziilor în cauză, invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială este tardivă.

Ca o consecinţă a acestui fapt, instanţa care nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială la termenul de judecată prevăzut de dispoziţia legală de la art. 130 alin. (2) C. proc. civ. rămâne învestită cu soluţionarea cauzei, în cazul de faţă competenţa de soluţionare a cauzei fiind consolidată în favoarea Judecătoriei Bârlad prin încheierea interlocutorie de la data de 16.11.2022.

De asemenea, Înalta Curte constată că argumentaţia oferită de Judecătoria Galaţi care a validat considerentele Deciziei RIL nr. 31/2019 în cauză este corectă cu precizarea că, deşi situaţia particulară a speţei identificată mai sus este diferită, în acest caz fiind vorba de faptul că prima instanţă s-a declarat competentă şi apoi necompetentă teritorial de soluţionarea pricinii, în realitate problema juridică este identică, respectiv neinvocarea în termenul legal a excepţiei de necompetenţă a instanţei.

Din această perspectivă, trebuie avute în vedere cele statuate în considerentele deciziei nr. 31/2019 potrivit cărora Înalta Curte a reţinut că: "Aşadar, instanţa care primeşte dosarul îşi poate invoca din oficiu, în condiţiile art. 130 alin. (2) şi art. 131 din C. proc. civ., necompetenţa materială procesuală şi poate declina competenţa în favoarea instanţei iniţial învestite, pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanţă de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului la apărare şi al contradictorialităţii etc., ci doar întrunirea condiţiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepţiei necompetenţei materiale procesuale."

În consecinţă, fără avea în vedere faptul că în Decizia RIL nr. 31/2019 aspectele tranşate de instanţa supremă vizează competenţa materială(problematică nerelevantă în cauză), considerentele interpretative dezvoltate se transpun şi cu privire la competenţa teritorială de ordine publică, aspect dezbătut în cauză, sens în care Înalta Curte consideră consolidată competenţa de soluţionare a cauzei din punct de vedere teritorial în favoarea Judecătoriei Bârlad.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Bârlad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi, în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.