Judicial inspection resolution: appeal nullified for failure to frame criticism within statutory cassation grounds

Şedinţa publică din data de 1 martie 2023

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, anularea rezoluţiei inspectorului - şef nr. C20-1284/01.10.2020, prin care s-a respins ca inadmisibilă plângerea acestuia vizând rezoluţia inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. C20-695/15.06.2020, prin care se soluţionase plângerea împotriva rezoluţiei de clasare nr. 828/A/10.03.2020, emise în dosarul nr. x al Direcţiei de inspecţie pentru procurori.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta Inspecţia Judiciară a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1077 din 1 iulie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtă şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţe civile nr. 1077 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia IX-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A..

După prezentarea contextului raportului juridic, reinterând susţinerile din actiunea formulată şi înregistară pe rolul Curţii de Apel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă în vederea continuării judecăţii.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant a arătat că în mod eronat instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului şi, în situaţia în care aceasta va fi respinsă, pe fondul cauzei.

Examinând cererea de recurs în raport de excepţia nulităţii pentru nemotivarea recursului, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la conţinutul declaraţiei de recurs, Înalta Curte urmează să o admită şi să anuleze recursul, având în vedere următoarele considerente:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

Înalta Curte reţine, pe de o parte, că, prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin sentinţa recurată, partea rezumându-se a prezenta aspecte ce ţin de fondul cauzei.

Pe de altă parte, în recurs, recurentul nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinţei atacate, neindicând nici formal dispoziţiile art. 488 alin. (8) C. proc. civ. şi fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către instanţa de apel.

Pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a unor dispoziţii legale pretins încălcate, astfel cum a procedat recurentul-reclamant în cadrul memoriului de recurs, întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.

Aceste aspecte, invocate de recurent în susţinerea solicitării sale, în situaţia în care instanţa ar respinge prezentul recurs, nu pot fi asimilate unor veritabile critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Mai mult decât atât, excedează analizei ce poate fi realizată în faza procesuală a recursului susţinerile recurentului-reclamant care vizează modul de apreciere a probelor, a susţinerilor din întâmpinarea formulată în cauză de partea adversă, instanţa de fond având plenitudine de apreciere în ceea ce priveşte dovezile administrate în cauză, iar instanţa de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate.

Or, cerinţa legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Reţinând că recurentul-reclamant nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Aşa fiind, cum recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate care se grefează pe conţinutul sentinţei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata Inspecţia Judiciară.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1077 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.