Jurisdiction for conditional release appeals: place of detention at filing vs. original court

Şedinţa publică din data de 04 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Mureş, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 366/17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, în baza art. 587 din C. proc. pen., s-a respins cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul A., şi s-a stabilit că cererea de liberare poate fi reînoită la împlinirea fracţiei obligatorii calculate potrivit legii.

De asemenea, s-a stabilit în favoarea avocatului din oficiu suma de 340 RON onorariu avocaţial, din fondul Ministerului Justiţiei şi a fost obligată persoana condamnată la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej la data de 04.07.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat liberarea condiţionată, arătând că îndeplineşte condiţiile în acest sens.

Din probele dosarului, instanţa de fond a reţinut că, potrivit adresei nr. x/28.07.2023 emisă de către Penitenciarul Gherla, petentul A. va fi propozabil pentru a fi discutat în comisia de liberare după data de 03.05.2024.

În aceste condiţii, s-a apreciat că nu poate fi primită cererea de liberare condiţionată, deoarece condamnatul trebuie să execute fracţia obligatorie din durata pedepsei, care poate fi devansată doar în măsura în care va câştiga între timp zile prin muncă.

Având în vedere cele arătate, precum si înscrisurile depuse la dosar, instanţa de fond a respins cererea privind liberarea condiţionată, formulată de petentul condamnat A., aceasta fiind prematur introdusă.

La data de 01.11.2023, la momentul comunicării minutei, condamnatul A. a formulat contestaţie împotriva sentinţei penale nr. 366/17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosar nr. x/2023.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 09.11.2023.

Prin decizia penală nr. 533 din data de 06 decembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Cluj – secţia penală, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. s-a declinat în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţia formulată de către contestatorul condamnat A., aflat în Penitenciarul Târgu Mureş împotriva sentinţei penale nr. 366/17.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunţată în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 272 şi art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 5 alin. (1) lit. k) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală încheiat la data de 17.06.2022, onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu pentru asistenţa juridică obligatorie asigurată contestatorului condamnat în sumă de 340 RON a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Cluj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Cluj a reţinut că, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei (prin care se soluţionează cererea sau propunerea de liberare condiţionată) poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere în termen de 3 zile de la comunicare, respectiv tribunalul în a cărui circumscripţie se află locul de deţinere în care execută pedeapsa persoana condamnată la data formulării contestaţiei.

De asemenea, a constatat că, potrivit actelor din dosar, la data de 01.11.2023, data la care condamnatul A. a primit copia minutei sentinţei penale nr. 366/17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023 şi a formulat contestaţie personal, acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu-Mureş, unde a fost transferat în data de 01.09.2023, astfel cum rezultă din dovada de primire semnată personal de către contestator şi din fişa A.N.P. a condamnatului .

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, şi în temeiul art. 50 din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţia formulată de către contestatorul condamnat A., împotriva sentinţei penale nr. 366/17.10.2023 a Judecătoriei Dej pronunţată în dosar nr. x/2023.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Mureş la data de 19.12.2023.

Prin decizia penală nr. 308/CT din data de 20.12.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Mureş – secţia penală, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (4) din C. proc. pen. raportat la art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen. şi art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, cu privire la soluţionarea contestaţiei formulate de contestatorul-condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 366/17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

În baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Mureş şi Tribunalul Cluj.

În baza art. 51 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., suma de 340 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru contestator a rămas în sarcina statului şi a fost avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În esenţă, Tribunalul Mureş a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen., contestaţia se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanţa superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, cu participarea procurorului.

De asemenea, a constatat că, sentinţa penală nr. 366/17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej prin care s-a respins cererea de liberare condiţionată formulată de contestatorul condamnat A., fiind o hotărâre pronunţată în materia executării pedepselor, poate fi supusă contestaţiei, cale ordinară de atac de reformare, conform dispoziţiilor art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., iar instanţa ierarhic superioară Judecătoriei Dej, care a pronunţat hotărârea atacată, este Tribunalul Cluj, astfel încât acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.

Dispoziţiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. prevăd, într-adevăr, că hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare, însă acestea trebuie coroborate, atât cu dispoziţiile art. 587 alin. (1) din C. proc. pen. care stabilesc competenţa de soluţionare a cererilor/propunerilor de liberare condiţionată în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, precum şi cu norma generală care stabileşte competenţa de soluţionare a contestaţiilor, reprezentată de dispoziţiile art. 4251 alin. (5) din C. proc. pen.. Ca atare, în astfel de situaţii, atât pentru stabilirea competenţei judecătoriei, cât şi pentru stabilirea tribunalului competent să judece contestaţia, trebuie să se aibă în vedere locul de deţinere al persoanei condamnate la data formulării cererii de liberare condiţionată, doar o astfel de interpretare fiind în acord cu normele generale de stabilire a competenţei, care se raportează întotdeauna la cererea iniţială de învestire a organului judiciar.

Totodată, s-a reţinut că normele care reglementează prorogarea legală de competenţă sunt de strictă interpretare, iar dispoziţiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. nu reglementează o astfel de situaţie, nefiind prevăzut expres că pentru stabilirea tribunalului competent să judece contestaţiile formulate împotriva hotărârilor în materie de liberare condiţionată trebuie avut în vedere locul de deţinere de la data formulării contestaţiei, astfel încât nu se poate stabili o nouă regulă de competenţă prin adăugare la lege.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul Mureş a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27.12.2023.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Mureş.

Astfel, se constată că, prin cererea înregistrată la data de 04.07.2023 pe rolul Judecătoriei Dej sub nr. x/2023, condamnatul A., încarcerat în Penitenciarul Gherla, a solicitat liberarea condiţionată, arătând că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în acest sens.

Prin sentinţa penală nr. 366 din 17.10.2023 pronunţată de Judecătoria Dej în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul A. şi s-a stabilit că cererea de liberare poate fi reînnoită la împlinirea fracţiei obligatorii calculate potrivit legii.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie condamnatul A., la data de 01.11.2023, la momentul formulării contestaţiei fiind încarcerat la Penitenciarul Târgu Mureş.

Potrivit art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

De asemenea, potrivit art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestaţie la tribunalul în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 3 zile de la comunicare.

Aşadar, criteriul de stabilire a competenţei este locul de deţinere, respectiv cel în care persoana condamnată execută pedeapsa, la data formulării cererii.

În acest sens este şi Decizia nr. 15/2018 din 17.09.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22/10/2018, prin care s-a stabilit că "instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".

Prin urmare, având în vedere că hotărârea judecătoriei cu privire la soluţionarea cererii de liberare condiţionată se poate contesta la tribunalul în a cărui circumscripţie se află locul de deţinere a persoanei condamnate la data formulării contestaţiei, conform dispoziţiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., iar condamnatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu Mureş la momentul formulării contestaţiei, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Mureş

În final, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. care reglementează contestaţia formulată în procedura de liberare condiţionată au caracter special, în raport cu dispoziţiile generale reglementate de art. 4251 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere că la momentul formulării contestaţiei, condamnatul se afla încarcerat la Penitenciarul Târgu Mureş, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul – condamnat A. în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 ianuarie 2024.