Pension recalculation claim barred: recourse against social insurance appellate ruling dismissed as inadmissible.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Secția a II-a civilă) dismissed as inadmissible the claimant's appeal (recurs) against the Court of Appeal's decision of 24 November 2022, which had previously rejected the claimant's appeal and upheld the first-instance judgment dismissing the claim for recalculation of the pension point based on piece-rate (acord global) remuneration received between 1977 and 1987. The claimant sought review of pension rights under the social insurance system; the first-instance tribunal and the Court of Appeal both ruled against the claim, and this decision confirms those rulings as final. The Court reasoned that, under Articles 152–155 of Law No. 263/2010 and Article 483(2) of the Civil Procedure Code, judgments in social insurance disputes are subject only to appeal, not to recourse, so the Court of Appeal's decision was definitive and not amenable to further review. The principle of legality of legal remedies (Article 457 CPC and Article 129 of the Constitution) barred the appeal, which was therefore dismissed as inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 223 C. proc. civ, art. 152 din Legea nr. 263/2010, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Pension recalculation claim barred: recourse against social insurance appellate ruling dismissed as inadmissible: The claimant sought review of pension rights under the social insurance system; the first-instance tribunal and the Court of Appeal both ruled against the claim, and this decision confirms those rulings as final. The Court reasoned that, under Articles 152–155 of Law No. 263/2010 and Article 483(2) of the Civil Procedure Code, judgments in social insurance disputes are subject only to appeal, not to recourse, so the Court of Appeal's decision was definitive and not amenable to further review. The principle of legality of legal remedies (Article 457 CPC and Article 129 of the Constitution) barred the appeal, which was therefore dismissed as inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to show that appeals in social insurance cases are excluded from recourse, forming the basis for declaring the appeal inadmissible.
Cited in the operative part as the legal basis for rejecting the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2024
Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 5 octombrie 2021 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, a solicitat să se dispună recalcularea punctului de pensie având în vedere că în perioada 1977-1987 a fost retribuit în acord global.
Prin sentinţa civilă nr. 484 din 31 ianuarie 2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.
2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul A..
Prin decizia nr. 6574/2022 din 24 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respins apelul reclamantului, ca nefondat.
3. Împotriva acestei decizii, la 19 decembrie 2023, a formulat recurs reclamantul A., în temeiul art. 483 şi urm. C. proc. civ., solicitând casarea deciziei atacate, cu consecinţa admiterii acţiunii.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă la data de 6 februarie 2023.
Prin încheierea din 13 iunie 2023 s-a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată la data de 5 decembrie 2023 recurentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, solicitând, totodată, şi judecata în lipsă, conform art. 223 C. proc. civ.
Prin urmare, s-a stabilit termen de judecată, cu citarea părţilor, la 19 martie 2024.
4. Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.
Cauza are ca obiect recursul formulat împotriva unei decizii pronunţate în apel, într-un litigiu privind drepturi de asigurări sociale, iniţiat de reclamant în vederea revizuirii drepturilor de pensie.
Potrivit art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, "Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel", iar, conform art. 153 din acelaşi act normativ, "Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: [...] lit. g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii".
De asemenea, în conformitate cu art. 155 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 263/2010, "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".
De altfel, legiuitorul a prevăzut la art. 483 alin. (2) C. proc. civ. că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în [...] conflictele de muncă şi asigurări sociale [...]. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive [...] 4. hotărârile date în apel fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs" iar, în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".
Prin urmare, instanţa de recurs sesizată are obligaţia de a analiza exercitarea căii de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, potrivit căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ prevăzute de lege.
Conform principiului legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".
Legalitatea căilor de atac semnifică faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă doar căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Prin urmare, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată privind drepturi de asigurări sociale, hotărârea recurată în cauză are caracter definitiv de la pronunţarea sa, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta se înscrie în ipoteza legală de excludere reglementată de art. 483 alin. (2) din acelaşi cod, fiind incident principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 6574/2022 din 24 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 6574/2022 din 24 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2024.