Defendant's cassation appeal inadmissible; final award for design fees and penalties upheld
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as inadmissible and ordered the defendant to pay the plaintiff 11,500 RON in appeal costs. The underlying dispute concerned the plaintiff's claim for payment of 135,557.60 RON for design services and 11,435.97 RON in contractual penalties under a public procurement contract, which the trial court had granted and the court of appeal had affirmed. The Court held that, under Article 55(3¹) of Law No. 101/2016, judgments in disputes arising from the performance of public procurement contracts are subject only to appeal and not to cassation recourse, so the decision of the Court of Appeal was final despite any erroneous "right to recourse" mention in its text; the principle of legality of remedies and the absence of a violation of the right of access to justice under the ECHR, as per *Botten v. Norway*, supported this result.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 C. proc. civ, art. 490 alin. (2) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 27 din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Defendant's cassation appeal inadmissible; final award for design fees and penalties upheld: The underlying dispute concerned the plaintiff's claim for payment of 135,557.60 RON for design services and 11,435.97 RON in contractual penalties under a public procurement contract, which the trial court had granted and the court of appeal had affirmed. The Court held that, under Article 55(3¹) of Law No. 101/2016, judgments in disputes arising from the performance of public procurement contracts are subject only to appeal and not to cassation recourse, so the decision of the Court of Appeal was final despite any erroneous "right to recourse" mention in its text; the principle of legality of remedies and the absence of a violation of the right of access to justice under the ECHR, as per *Botten v. Norway*, supported this result.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedPrincipal ground for dismissing the appeal as inadmissible in the dispositive.
Ground for obliging the appellant to pay the respondent's legal costs.
Ground for obliging the appellant to pay the respondent's legal costs.
Ground for obliging the appellant to pay the respondent's legal costs.
Ground for obliging the appellant to pay the respondent's legal costs.
Ground for declaring the appeal inadmissible, as the decision is final.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2024
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului.
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 03.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A., solicitând instanţei să dispună: 1. obligarea pârâtei la plata sumei de 135.557,60 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate efectiv în temeiul Contractului subsecvent de servicii de proiectare nr. 592/18.11.2015, servicii cuantificate conform următoarelor facturi fiscale:
- Factură fiscală nr. x/13.10.2021 scadentă la data de 12.11.2021 în valoare de 125.426 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare de 1428 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 1428 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 4926,60 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 66 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 93 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 140 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 60 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 120 RON;
- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 120 RON;
- Factură fiscală nr. x/15.10.2021 scadentă la data de 14.11.2021 în valoare totală de 1750 RON;
2. obligarea pârâtei S.N.T.G.N. Transgaz S.A la plata sumei de 11.435,97 RON, reprezentând penalităţi contractuale în cuantum de 0,05 % din valoarea facturilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la scadenţa acestora până la data de 05.05.2021, precum şi în continuare, până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1350, art. 1521, art. 1522 şi urm. C. civ., art. 194, art. 351, art. 265 şi urm., art. 272 şi urm., art. 292 şi urm., şi art. 453 C. proc. civ., O.U.G. nr. 34/2006 .
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 472/2022 din 29 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Sibiu – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă şi obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 135.557,60 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului subsecvent de servicii de proiectare nr. 592/18.11.2015, suma de 11.435,97 RON, reprezentând penalităţi de întârziere calculate de la scadenţa facturilor emise în perioada 13.10-15.10.2021 şi până la data de 05.05.2022, penalităţi de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 06.05.2022 şi până la data plăţii efective, precum şi suma de 17.940 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată.
3. Hotărârea recurată
Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel pârâta.
Prin decizia nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Alba - Iulia, secţia a II-a civilă a respins apelul promovat de apelanta-pârâtă şi a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 7.500 RON, cheltuieli de judecată parţiale în apel către intimata-reclamantă.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE MEDIAŞ S.N.T.G.N.–TRANSGAZ S.A.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie– secţia a II-a civilă, la data de 24.07.2023, sub nr. x/2022.
III. Procedura de soluţionare a recursului
Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 03 iunie 2022, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.
Prin rezoluţia din 09 octombrie 2023, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului, la data de 18 ianuarie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.
IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
Prezentul recurs este îndreptat împotriva deciziei nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Alba - Iulia–Secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins apelul formulat de către apelanta- pârâtă Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Mediaş S.N.T.G.N.–Transgaz S.A. împotriva sentinţei nr. 472/2022 pronunţate de Tribunalul Sibiu, în contradictoriu cu intimata - reclamantă A. S.R.L., obiectul litigiului fiind reprezentat de un contract de achiziţie publică, respectiv Acordul cadru de servicii de proiectare nr. 362/17.07.2015.
Faţă de obiectul litigiului şi de temeiul juridic al pretenţiilor, reiese că suntem în prezenţa unei cauze care decurge din executarea unui contract de achiziţie publică.
Potrivit art. 27 din C. proc. civ., "hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".
Prin urmare, regimul juridic al căilor de atac este determinat de legea în vigoare la data începerii procesului.
În acelaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
La alin. (2) al aceluiaşi text, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, se prevede că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.".
În privinţa litigiilor de natura celui de faţă, dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, prevăd în mod expres faptul că "Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.
"Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzute la art. 53 alin. (1)1 poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei", conform alin. (3)1 al art. 55 din aceeaşi lege.
Rezultă aşadar că hotărârea pronunţată în apel de către Curtea de Apel Alba- Iulia este definitivă, întrucât prevederile art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016 înlătură în mod expres posibilitatea atacării cu recurs a hotărârilor pronunţate în cereri din materia achiziţiilor publice.
Faţă de considerentele expuse, raportat la conţinutul prevederilor legale în vigoare la data declanşării prezentului litigiu, referitoare la soluţionarea litigiilor în materia contractelor de achiziţie publică, excepţia inadmisibilităţii recursului apare ca fiind întemeiată.
Menţiunea "cu drept de recurs" din cuprinsul deciziei recurate nu conduce la deschiderea căii de atac a recursului, întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac.
Relevant în acest sens este art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Deopotrivă, nu se poate aprecia că respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă ar fi de natură să încalce dreptul de acces la justiţie al recurentului, consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Constituţia României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în Cauza Botten împotriva Norvegiei că modalitatea de aplicare a art. 6 depinde de caracteristicile procedurii în justiţie, de întreaga procedură internă şi de rolul cuvenit instanţelor în ordinea juridică internă, urmând să se ţină seama de natura situaţiei de drept intern, de competenţa instanţelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse şi prezentate în faţa instanţei şi, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluţioneze.
Prin urmare, de vreme ce recurenta a beneficiat de o judecată în primă instanţă, precum şi în calea de atac prevăzută de lege, nu se poate susţine că prin respingerea recursului ca inadmisibil i s-ar îngrădi accesul la justiţie, în condiţiile în care hotărârea atacată este, potrivit dispoziţiilor legale enunţate, definitivă.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 raportat la art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentă.
Cu privire la cererea de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că intimata A. S.R.L. a depus dovezi care atestă efectuarea cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinare, cu titlul de onorariu de avocat, conform documentelor justificative aflate la dosar .
Fiind făcută dovada efectuării acestor cheltuieli, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., şi reţinând culpa procesuală a recurentei în prezenta cale de atac, Înalta Curte va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 11.500 RON către intimata - reclamantă A. S.R.L., conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE MEDIAŞ S.N.T.G.N.–TRANSGAZ S.A. împotriva deciziei nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Alba- Iulia – secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.
Obligă recurenta-pârâtă Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Mediaş S.N.T.G.N.–Transgaz S.A. să plătească intimatei-reclamante A. S.R.L. suma de 11.500 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2024.