Utility invoice annulment: material jurisdiction of cassation appeal determined by specialization of the first-instance appellate court under ICCJ Decision 4/2023

Şedinţa publică din data de 6 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti – secţia Civilă, la 04.05.2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să anuleze factura seria x nr. x/01.04.2022, să oblige pârâta, în principal, să nu sisteze furnizarea de apă, până la soluţionarea definitivă a litigiului, şi, în subsidiar, în cazul în care se va produce sistarea serviciului, să o oblige la rebranşare şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 7487/23.11.2022, Judecătoria Piteşti – secţia Civilă a admis excepţia inadmisibilităţii primului capăt de cerere şi l-a respins ca neîntemeiat pe cel de-al doilea.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a declarat apel, care a fost admis prin decizia civilă nr. 888/21.03.2023, pronunţată de Tribunalul Argeş – secţia Civilă; sentinţa apelată a fost anulată în parte, iar cauza, trimisă primei instanţe, pentru rejudecarea capătului al doilea de cerere.

Reclamanta A. a promovat recurs împotriva acestei decizii, înaintat Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă, instanţă care, prin încheierea din 07.11.2023, a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale şi a declinat competenţa soluţionării recursului în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a aceleiaşi instanţe.

Pentru a decide astfel, a evocat, în primul rând, statuările din Decizia nr. 4/2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

Subsecvent, a observat că, deşi litigiul a fost iniţiat în faţa Judecătoriei Piteşti – secţia Civilă, lipsită de o împărţire a competenţelor funcţionale în secţii sau completuri specializate, la nivelul Curţii de Apel Piteşti există o astfel de partajare, în baza căreia judecarea litigiilor civile cu profesioniştii revine secţiei a II-a.

Astfel învestită, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat, prin decizia nr. 46/R-CONT/18.01.2024, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile din cadrul aceleiaşi instanţe, a constatat ivit conflictul de competenţă, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea incidentului procedural.

În motivarea acestei decizii, a reţinut că, dat fiind că litigiul nu a fost soluţionat de o instanţă specializată, ci de instanţe civile – în primă instanţă de Judecătoria Piteşti şi în apel de Tribunalul Argeş – secţia Civilă –, recursul este în competenţa materială procesuală a secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti, câtă vreme, în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de recurs, trebuie respectată specializarea instanţei de apel, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, ar putea fi verificată competenţa materială procesuală în raport cu obiectul şi natura cauzei.

Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti, pentru următoarele considerente:

Statuările divergente ale jurisdicţiilor aflate în conflict privesc competenţa materială procesuală şi derivă din modul de aplicare în cauză a Deciziei nr. 4/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

În primă instanţă, litigiul a fost soluţionat de Judecătoria Piteşti – secţia Civilă, iar apelul, de secţia Civilă a Tribunalului Argeş.

Prin decizia în interesul legii amintită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că stabilirea competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar se determină cu respectarea specializării primei instanţe/complet/secţie, care se aplică în mod corespunzător şi în calea de atac, sau în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).

În cauza de faţă, deşi prima instanţă nu este organizată în formaţiuni specializate, asemenea formaţiuni există la nivelul tribunalului, însă apelul reclamantei nu a fost soluţionat de instanţa specializată – Tribunalul Specializat Argeş –, ci de secţia Civilă a Tribunalului Argeş –, aşa încât competenţa materială procesuală a instanţei de prim control judiciar trebuie păstrată şi în calea extraordinară de atac.

Ca atare, competenţa materială procesuală a instanţei de recurs trebuie să se determine în funcţie de specializarea instanţei de apel, care se aplică în mod corespunzător şi în calea de atac a recursului.

Aşa fiind, pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 martie 2024.