Appellate jurisdiction for precautionary seizure follows first-instance specialization: conflict resolved by applying Dec. 4/2023 to non-specialized civil section

Şedinţa publică din data de 5 martie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, la data de 30.08.2023, sub nr. x/2023/a1, reclamantul Statul Roman, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul A., ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 750.131 RON, reprezentând TVA, şi 45.411 RON, reprezentând majorări de întârziere la plată, la care urmează a se adăuga accesoriile aferente debitului, până la data stingerii sumei datorate; să dispună instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi imobile ale pârâtului şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Camerei de consiliu din 12 septembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de sechestru asigurător formulată de reclamant.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, care a fost înregistrat pe rolul secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti care, prin încheierea din 26.10.2023, a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei a II-a Civile a aceleiaşi instanţe.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016, s-a hotărât: "Art. 1 Cu unanimitate de voturi aprobă propunerea ca, începând cu data de 15 martie 2016, secţia a II-a civilă să preia toate dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond, dosarele aflate pe rol în acest moment urmând a fi soluţionate de judecătorii învestiţi, potrivit principiului continuităţii".

S-a mai reţinut că, obiectul cererii de chemare în judecată este litigiu cu profesionişti, şi anume cauză civilă izvorând din exploatarea unei întreprinderi – pretenţii reprezentând TVA şi accesorii, izvorâte din activitatea de comerţ a societăţii al cărei administrator este pârâtul, chemat în judecată tocmai în calitate de administrator al societăţii comerciale B. S.R.L., astfel încât se circumscrie domeniului de activitate al secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal, cu competenţă a soluţiona cauzele de contencios administrativ, fiscal şi cu profesioniştii, chiar desemnată în mod expres şi exclusiv pentru soluţionarea cauzelor cu profesionişti prin hotărârea Colegiului de conducere, competenţa aparţinând în mod expres şi exclusiv acesteia în temeiul dispoziţiilor legale sus-menţionate.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei a II-a Civile şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti. Totodată, instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în baza art. 135 C. proc. civ., a înaintat dosarul ÎCCJ pentru soluţionarea acestuia, iar în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia I civilă, care a soluţionat solicitarea de instituire a sechestrului asiguratoriu prin încheierea din 12 septembrie 2023, prima instanţă apreciind că îi aparţine competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin urmare, a apreciat că instanţa de apel nu mai putea analiza competenţa prin raportare la obiectul şi natura litigiului, întrucât acest aspect a fost analizat de prima instanţă, fiind depăşit momentul la care mai putea fi analizată competenţa primei instanţe.

Totodată, a reţinut incidenţa deciziei nr. 4/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi 136 din C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii ale aceleiaşi instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti– secţia I Civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetenţa este de ordine publică "în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că: "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispoziţiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaşte existenţa unui conflict de competenţă între secţiile sau completele de judecată ale aceleiaşi instanţe, "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere. (...) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul completelor specializate."

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege, în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că cele două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi secţia I Civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competenţa specializată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui proces, competenţă subsumată competenţei materiale procesuale, notează instanţa supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecăţii în primă instanţă, fie cu ocazia verificării competenţei în condiţiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluţionării excepţiei de necompetenţă.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii: "organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Instanţa supremă reţine că, în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti funcţionează atât Tribunalul Argeş, ce cuprinde în structura sa secţia Civilă, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţia Penală, cât şi Tribunalul Specializat Argeş, iar cauza a fost înregistrată sub nr. x/2023 la secţia Civilă a Tribunalului Argeş. Totodată, reţine că, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120 din acelaşi cod, iar potrivit art. 954 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă".

Prin urmare, la verificarea competenţei materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere specializarea primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac.

În acest sens, se impune a se reţine cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, respectiv: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac".

Această decizie vine în completarea jurisprudenţei obligatorii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent în soluţionarea recursului în interesul legii, potrivit căreia competenţa materială procesuală a instanţei de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac (a se vedea paragraful 164 din Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 06 aprilie 2016).

Prin decizia pronunţată în interesul legii nr. 4/2023, instanţa supremă a statuat că "(109) ...atunci când pricina a fost judecată de o secţie civilă de drept comun, secţia corespunzătoare a instanţei superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competenţa materială procesuală (specializată) a secţiei pentru litigii cu profesionişti ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competenţa instanţei de control judiciar se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situaţie în care instanţa de control judiciar îşi poate verifica, în apel sau recurs, competenţa materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanţei superioare există secţii ori complete specializate pentru materia respectivă, nu şi la nivelul instanţei a cărei hotărâre se atacă; (119) Concluzionând, în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în fond de o/un instanţă/secţie/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Prin urmare, având în vedere că în primă instanţă litigiul a fost repartizat şi soluţionat de un complet civil de drept comun, în calea de atac, competenţa de soluţionare a apelului revine secţiei din cadrul curţii de apel corespunzătoare secţiei din cadrul tribunalului care a pronunţat hotărârea apelată, respectiv secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.

De altfel, invocarea în cauză a excepţiei de necompetenţă materială procesuală prin raportare la obiectul şi natura litigiului direct în apel, aduce în discuţie chiar competenţa materială a instanţei de fond, cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind invocarea excepţiei de necompetenţă.

În acest context, instanţa supremă reţine că, la termenul din 12.09.2023, nici părţile, nici instanţa din oficiu nu au invocat excepţia de necompetenţă materială a instanţei, prin urmare, competenţa Tribunalului Argeş – secţia Civilă fiind câştigată în mod definitiv. Întrucât dosarul nr. x/2023 priveşte o cerere de instituire sechestru asigurător, competenţa de soluţionare aparţine instanţei care este competentă să judece procesul în primă instanţă, aşa cum dispun dispoziţiile art. 123 şi art. 954 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2024.