Rental debt claim: validity of attorney's power of attorney for legal entity representation without filing mandate or registry extract

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2024

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti–Secţia a VI-a civilă, la data de 05 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A.. a chemat în judecată pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei să dispună: obligarea pârâtei la plata sumei de 101.000 RON datorată în baza Contractului privind serviciile de închiriere încheiat între părţi, a sumei de 101.000 RON, datorată în baza Contractului privind serviciile de închiriere încheiat între părţi, precum şi a penalităţilor aferente debitului principal, cu cheltuieli de judecată.

La data de 18.04.2019, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a C., excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a A.., excepţia insuficientei timbrări a tuturor capetelor de cerere şi exceptia prescriptiei tuturor capetelor de cerere, iar cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin încheierea de sedinţă de la 19.09.2019, instanta a respins exceptia netimbrarii cererii, invocată de pârâtă, pentru considerentele retinute în cuprinsul acelei încheieri.

2. Soluţia instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 1290/2020 din 23 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti–Secţia a VI-a civilă a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, invocată de pârâtă şi a anulat cererea pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.

3. Soluţia instanţei de apel. Hotărârea recurată.

Împotriva sentinţei instanţei de fond, precum şi împotriva încheierii de şedinţă din 19.09.2019, a formulat apel reclamanta.

La termenul din data de 16.12.2021, intimata-pârâtă B. S.R.L. a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al apelantei.

Prin decizia civilă nr. 672/2022 din 31 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti–Secţia a V-a civilă a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi a anulat apelul formulat de apelanta-reclamantă A. împotriva încheierii de şedinţă din 19.09.2019 şi a sentinţei civile nr. 1290/23.07.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L., ca fiind introdus de o persoană fără calitate de reprezentant.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

În dezvoltarea motivelor de casare, recurenta-reclamantă a invocat faptul că instanţa de apel a anulat calea de atac pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, deşi, în cuprinsul împuternicirii avocaţiale depuse la dosar, în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 şi a dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, a fost atestată identitatea semnatarului contractului de asistenţă juridică, reprezentant al societăţii.

Referitor la omisiunea depunerii contractului de asistenţă juridică, s-a arătat că nu îi poate fi imputată, pentru că s-ar aduce principiilor egalităţii părţilor în instrumentarea procesului civil, în condiţiile în care partea adversă nu a depus, la rândul său, contractul de asistenţă juridică.

Pe de altă parte, recurenta a arătat că decizia recurată a ignorat prezumţiile simple la care se referă art. 329 C. proc. civ., care reies din verificările şi decizia Direcţiei de Impozite şi Taxe adoptată cu ocazia restituirii taxei judiciare de timbru, în sensul că atât societatea cât şi mandatul acordat de aceasta avocatului există.

În finalul memoriului de recurs, autoarea căii de atac a susţinut nulitatea încheierii de dezbateri şi a deciziei recurate pentru încălcarea art. 22 alin. (2) teza întâi C. proc. civ., în acest sens arătând că deşi, aşa cum rezultă din încheierea din 31.03.2022, s-a respins cererea de amânare pentru imposibilitate medicală, art. 22 alin. (2) teza I C. proc. civ. obliga instanţa să stăruie în elucidarea problemei calităţii de reprezentant.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie– secţia a II-a civilă, la data de 06.10.2022, sub nr. x/2019.

La termenul de judecată din data de 15 iunie 2023, având în vedere că, din înscrisurile depuse la dosar de către recurenta - reclamantă A.. a reieşit că a intervenit cesionarea creanţei ce face obiectul prezentului litigiu între recurenta-reclamantă şi societatea D., în temeiul art. 39 din C. proc. civ., a dispus introducerea în cauză a societăţii cesionare.

III. Procedura de soluţionare a recursului

Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 05 februarie 2019, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului, la data de 19 octombrie 2023, preschimbat ulterior pentru data de 26 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al recurentei-reclamante A.., invocată de către intimata-pârâtă B. S.R.L. prin notele scrise depuse la dosar la data de 26.10.2023, Înalta Curte reţine următoarele:

Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, în conformitate cu art. 80 alin. (1) C. proc. civ., iar reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.

Potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. civ., persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

În ce priveşte reprezentarea convenţională, art. 151 alin. (2) C. proc. civ. prevede obligaţia avocatului sau a consilierului juridic de a depune împuternicirea lor, potrivit legii.

Conform art. 84 alin. (3) C. proc. civ., împuternicirea dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.

În acest sens, art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat stabileşte că, în baza contractului de asistenţă juridică, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II.

În speţă, cererea de recurs a fost formulată în numele societăţii A. de către dl. avocat E. şi a fost însoţită de împuternicirea avocaţială seria x/2022, emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. x/2022, prin care C. a fost mandatată să formuleze şi să susţină în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie recursul împotriva deciziei civile nr. 672/2022 din 31 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.

În condiţiile prevăzute în Anexa II la Statutul profesiei de avocat, forma de exercitare a profesiei, respectiv C., a atestat prin semnătură identitatea părţilor, conţinutul şi data contractului de asistenţă juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.

În această situaţie, întrucât la dosar se regăseşte împuternicirea avocaţială emisă în condiţiile legilor de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, pentru formularea şi susţinerea căii de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 672/2022 din 31 martie 2022, iar forma de exercitare a profesiei atestă nu numai identitatea părţilor, ci şi existenţa unui contract de asistenţă juridică, în obiectul căruia intră activităţile menţionate expres în cuprinsul împuternicirii, încheiat între C. şi recurenta reclamantă A., se constată că apărătorul recurentei a făcut dovada împuternicirii de a o reprezenta pe aceasta în faţa instanţei de recurs, în conformitate cu art. 84 alin. (1) şi art. 151 alin. (2) din C. proc. civ.

Nedepunerea la dosarul cauzei a contractului de asistenţă juridică în copie conformă cu originalul ori a certificatului constatator privind recurenta-reclamantă, aşa cum pretinde intimata-pârâtă în susţinerea excepţiei, nu este de natură a infirma calitatea de reprezentant a apărătorului recurentei-reclamante, faţă de dispoziţiile legale referitoare la reprezentarea convenţională prin avocat a persoanei juridice în procesul civil, care nu impun astfel de cerinţe.

Ca atare, faţă de menţiunile împuternicirii avocaţiale depuse în susţinerea calităţii de reprezentant a avocatului care a formulat calea de atac a recursului, în numele societăţii A. şi în absenţa unei cereri de constatare a nulităţii contractului de asistenţă juridică în baza căruia aceasta a fost emisă, reiese că împuternicirea face dovada calităţii de reprezentant a C..

Pentru toate aceste considerente, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al recurentei-reclamante A., invocată de către intimata-pârâtă B. S.R.L., urmează a fi respinsă.

În ceea ce priveşte fondul recursului declarat în cauză, recurentele-reclamante s-au prevalat de motivele de recurs reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., criticând soluţia instanţei de apel asupra excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului apelului.

Întrucât, în soluţionarea excepţiei menţionate, instanţa de apel nu a făcut aplicarea unor norme de drept material, iar criticile recurentelor privesc exclusiv soluţia asupra excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului apelului, analiza acestora se va face prin raportare la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocându-se încălcarea unor reguli de procedură.

În acest sens, se constată că recurentele-reclamante susţin că dovada calităţii de reprezentant în faţa instanţei de apel a fost făcută cu împuternicire avocaţială emisă cu respectarea cerinţelor impuse de legile privind profesia de avocat.

Cu toate acestea, apreciind că în cazul cererilor formulate în numele unei persoane juridice de către avocat, este necesară nu numai dovada calităţii de reprezentant convenţional, ci şi dovada privind calitatea de reprezentant legal al persoanei juridice, şi constatând că la dosar nu a fost depusă o copie din registrul public în care să fie menţionată împuternicirea reprezentantului legal al persoanei juridice, conform art. 151 alin. (4) C. proc. civ., instanţa de prim control judiciar a anulat cererea de apel, în condiţiile art. 480 alin. (1) raportat la art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază că decizia recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor legale referitoare la reprezentarea convenţională prin avocat a persoanei juridice în procesul civil, motivul de recurs invocat fiind aşadar întemeiat.

Se va avea în vedere în acest sens faptul că părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, în conformitate cu art. 80 alin. (1) C. proc. civ., iar reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.

Potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. civ., persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

În ce priveşte reprezentarea convenţională, art. 151 alin. (2) C. proc. civ. prevede obligaţia avocatului sau a consilierului juridic de a depune împuternicirea lor, potrivit legii.

Conform art. 84 alin. (3) C. proc. civ., împuternicirea dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.

În acest sens, art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat stabileşte că, în baza contractului de asistenţă juridică, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II.

Totodată, potrivit art. 43 din Legea nr. 51/1995, avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină până la înscrierea în fals.

În ce priveşte cerinţa impusă de art. 151 alin. (4) C. proc. civ., în sensul depunerii unui extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea reprezentanţilor legali ai unei persoane juridice, Înalta Curte arată că este incidentă în ipoteza cererilor formulate de reprezentantul legal al persoanei juridice de drept privat, nu şi în situaţia în care cererea este formulată prin avocat - reprezentant convenţional, ţinând cont de forţa probantă atribuită, potrivit legilor privind profesia de avocat, împuternicirii avocaţiale.

În speţă, cererea de apel a fost formulată în numele societăţii A. de către dl. avocat E. şi a fost însoţită de împuternicirea avocaţială seria x/2021, emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. x/2021, prin care C. a fost mandatată să formuleze şi să susţină în faţa Curţii de Apel Bucureşti apelul împotriva sentinţei civile nr. 1290 din 23 iulie 2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă.

În condiţiile prevăzute în Anexa II la Statutul profesiei de avocat, forma de exercitare a profesiei, respectiv C., a atestat prin semnătură identitatea părţilor, conţinutul şi data contractului de asistenţă juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.

În aceste condiţii, întrucât la dosar se regăseşte împuternicirea avocaţială emisă în condiţiile legilor de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, pentru formularea şi susţinerea căii de atac a apelului împotriva sentinţei civile nr. 1290 din 23 iulie 2020, iar forma de exercitare a profesiei atestă nu numai identitatea părţilor, ci şi existenţa unui contract de asistenţă juridică, în obiectul căruia intră activităţile menţionate expres în cuprinsul împuternicirii, încheiat între C. şi apelanta reclamantă A., se constată că apărătorul apelantei a făcut dovada împuternicirii de a o reprezenta pe aceasta în faţa instanţei de apel, în conformitate cu art. 84 alin. (1) şi art. 151 alin. (2) din C. proc. civ.

Nedepunerea la dosarul cauzei a certificatului constatator privind societatea, nu este de natură a infirma calitatea de reprezentant a apărătorului recurentei-reclamante, faţă de dispoziţiile legale referitoare la reprezentarea convenţională prin avocat a persoanei juridice în procesul civil, care nu impun o astfel de cerinţă în situaţia reprezentării convenţionale prin avocat, ci doar pentru ipoteza formulării cererii de către reprezentantul legal al persoanei juridice de drept privat.

A considera contrariul înseamnă a lipsi de efecte dispoziţiile legale care reglementează forţa probantă a împuternicirii avocaţiale şi puterile conferite avocatului în legătură cu aceasta.

Ca atare, faţă de menţiunile împuternicirii avocaţiale depuse în susţinerea calităţii de reprezentant a avocatului care a formulat calea de atac a apelului, în numele societăţii A., care fac dovadă până la înscrierea în fals, şi în absenţa unei cereri de constatare a nulităţii contractului de asistenţă juridică în baza căruia se atestă că aceasta a fost emisă, reiese că împuternicirea face dovada calităţii de reprezentant a C., concluzia contrară a instanţei de apel fiind aşadar greşită.

În consecinţă, reţinând calitatea de reprezentant convenţional a C. în faţa instanţei de apel, precum şi faptul că dovada calităţii a fost făcută, în condiţiile art. 85 alin. (3) şi art. 151 alin. (2) C. proc. civ., cu împuternicire avocaţială emisă în condiţiile legilor de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, Înalta Curte constată că soluţionarea excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant în faţa instanţei de apel s-a făcut cu încălcarea normelor de drept procesual referitoare la reprezentare, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, care fac superfluă analiza celorlalte motive de recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2) şi art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al recurentei-reclamante D., invocată de intimata-pârâtă B. S.R.L.

Admite recursul declarat de recurentele-reclamante A.. şi D. împotriva deciziei civile nr. 672/2022 din 14 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2024.