Negative jurisdictional conflict over enforcement challenge: competence consolidated with the first-seized court due to failure to raise territorial exception at the initial hearing.

Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 15 decembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte, sub nr. x/2022, societatea A. S.R.L., în contradictoriu cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a solicitat anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 662/2015 instrumentat de B.E.J. B..

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 711 şi urm. C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 543 din 13 iunie 2023, pronunţată de Judecătoria Vălenii de Munte, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivarea soluţiei, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum şi cele statuate prin decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanţa a constatat că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa de executare, motiv faţă de care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

2. Cauza a fost înregistrată la 11 august 2023 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, sub acelaşi număr.

Prin sentinţa civilă nr. 8694 din 17 noiembrie 2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, instanţa a reţinut că invocarea excepţiei necompetenţei teritoriale la Judecătoria Vălenii de Munte nu s-a realizat la primul termen de judecată cu părţile legal citate, cu încălcarea art. 131 alin. (1) raportat la art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea, instanţa a reţinut că decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu este aplicabilă litigiului pendinte, întrucât executarea silită se desfăşoară împotriva unui singur debitor.

3. Dosarul a fost înregistrat la 20 decembrie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Vălenii de Munte şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea formelor de executare efectuate într-un dosar de executare, litigiul fiind o contestaţie la executare reglementată de prevederile din materia executării silite.

Prin urmare, normele de competenţă teritoriale sunt cele reglementate de dispoziţiile art. 714 şi art. 651 C. proc. civ. care, fiind de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., atrag incidenţa dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din acelaşi cod, privind modalitatea de invocare a excepţiei de necompetenţă.

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Totodată, sunt de menţionat şi dispoziţiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu".

În cauză, se constată că la primul termen de judecată din 14 martie 2023 la care părţile au fost legal citate şi puteau pune concluzii, prima instanţă sesizată, respectiv Judecătoria Vălenii de Munte, nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, raportat la dispoziţiile prevăzute la art. 651 şi art. 714 C. proc. civ.. Excepţia a fost invocată ulterior, din oficiu, la termenul din 13 iunie 2023, fiind admisă de către instanţă.

Înalta Curte constată că neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale în condiţiile art. 130 alin. (2) şi art. 131 C. proc. civ. la Judecătoria Vălenii de Munte are drept consecinţă consolidarea competenţei instanţei iniţial învestite.

În acest sens, relevantă este şi decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet competent pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat, la paragraful nr. 65, că în situaţia în care excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile menţionate mai sus, atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată, în baza dispoziţiilor art. 130 alin. (2) sau (3) C. proc. civ.

De asemenea, la paragraful nr. 66 al deciziei evocate s-a reţinut că din interpretarea prevederilor art. 130 - 131 C. proc. civ. rezultă că neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă are ca efect consolidarea competenţei instanţei iniţial sesizate, în condiţiile operării unei prorogări legale de competenţă sui-generis.

Având în vedere considerentele anterior expuse, decizia RIL nr. 31/2019 şi observând că Judecătoria Vălenii de Munte a invocat excepţia de necompetenţă teritorială la al doilea termen de judecată, cu încălcarea art. 130 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că s-a consolidat competenţa Judecătoriei Vălenii de Munte în soluţionarea cauzei, cu consecinţa imposibilităţii de a-şi mai declina competenţa.

În considerarea celor expuse şi prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 februarie 2024.