Inadmissibility of revision of a remand-only cassation judgment for failure to invoke the merits.

Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024

Asupra cererilor de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 23 martie 2017 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă, astfel cum a fost precizată şi completată la data de 17 mai 2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au solicitat obligarea pârâţilor H. S.A. şi I. la emiterea unui certificat privind structura integrală şi detaliată a acţionariatului societăţii H. S.A., în sensul comunicării numelui, prenumelui, datei şi locului naşterii tuturor persoanelor care deţin acţiuni, numărului de acţiuni deţinute, sechestrelor, ipotecilor şi a altor garanţii instituite asupra acţiunilor deţinute, inclusiv cele de natură penală, precum şi procentul din totalul acţiunilor emise de societate.

De asemenea, au solicitat obligarea pârâţilor la comunicarea către reclamanţi a unor copii certificate ale registrului şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale, începând cu data de 1 ianuarie 2010 până la data introducerii acţiunii şi ale registrului obligaţiunilor care să releve totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele, prenumele ori denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, atunci când ele sunt nominative. Au mai solicitat reclamanţii obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2017, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei H. S.A.

Prin sentinţa civilă nr. 236 din 6 februarie 2018, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a respins excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în formularea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâţilor la comunicarea către reclamanţi a unor copii certificate ale registrului şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale începând cu data de 01.01.2010 până la data introducerii acţiunii; a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în formularea capătului de cerere vizând comunicarea unor copii certificate ale registrului obligaţiunilor, care să releve totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, atunci când ele sunt nominative şi, în consecinţă, a respins acest capăt de cerere ca lipsit de interes; a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată şi completată şi a obligat pârâţii la emiterea unui certificat privind structura acţionariatului societăţii H. S.A., cuprinzând numele şi prenumele tuturor acţionarilor, numărul de acţiuni deţinute precum şi procentul din numărul total de acţiuni emise de societate, precum şi la comunicarea către reclamanţi a unor copii certificate ale registrului şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale începând cu data de 01.01.2010 până la data introducerii cererii de chemare în judecată, 23.03.2017, pe cheltuiala reclamanţilor; a respins, în rest, pretenţiile reclamanţilor, ca nefondate şi a obligat pârâţii la plata către reclamantul A. a sumei de 60 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

2. Împotriva acestei sentinţe, pârâţii H. S.A. şi I. au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 324 din 13 iunie 2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea reclamantelor F. şi G. de renunţare la judecată, a admis apelurile şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată şi completată şi a obligat pârâţii la emiterea unui certificat privind structura acţionariatului societăţii H. S.A., cuprinzând numărul de acţiuni şi procentele deţinute, cu protejarea datelor cu caracter personal ale acţionarilor prin anonimizare; a menţinut restul dispoziţiilor hotărârii apelate şi a admis cererile de intervenţie în folosul apelanţilor, formulate de J., K., L., M., N., O. şi P..

3. Împotriva acestei decizii, reclamanţii B., A., C., D. şi E. au declarat recurs.

Prin decizia civilă nr. 575 din 10 martie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă a admis recursul reclamanţilor B., C., D., A. şi E., a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

4. Dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2017*, iar prin încheierea din 3 noiembrie 2021, Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a amânat pronunţarea asupra cauzei la data de 17 noiembrie 2021 şi ulterior la 24 noiembrie 2021.

Prin decizia civilă nr. 521 din 24 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia lipsei de interes şi au fost admise apelurile declarate de pârâţii H. S.A. şi I., în sensul schimbării în parte a sentinţei atacate, cu consecinţa admiterii în parte a acţiunii, astfel cum a fost precizată şi completată.

Au fost obligaţi pârâţii la emiterea unui certificat privind structura acţionariatului pârâtei H. S.A., cuprinzând numărul de acţiuni şi procentele deţinute, cu protejarea datelor cu caracter personal ale acţionarilor prin anonimizare.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor din hotărârea apelată.

S-au admis cererile de intervenţie în folosul apelanţilor formulate de J., K., L., M., N., O. şi P..

5. Împotriva încheierii din 3 noiembrie 2021 şi a deciziei civile nr. 521 din 24 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la 4 aprilie 2022, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei recurate şi a încheierii din 3 noiembrie 2021, de admitere în principiu a cererilor de intervenţie accesorie, cu consecinţa trimiterii cauzei instanţei de apel pentru rejudecare sau, dacă se va aprecia că sunt incidente dispoziţiile art. 497 C. proc. civ., s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate şi menţinerea soluţiei pronunţate de instanţa de fond, respectiv sentinţa civilă nr. 236 din 6 februarie 2018 a Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă. Totodată, s-a solicitat respingerea cererilor de intervenţie accesorie formulate în cauză de către J., K., L., M., N., O., P..

Împotriva aceleiaşi decizii pârâta H. S.A. şi intervenientul P. au declarat recurs incident.

Prin decizia civilă nr. 1421 din 13 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene formulată de recurenţii-reclamanţi.

A fost anulat recursul principal declarat de reclamanţii E., D., C., A. şi B. împotriva încheierii din 3 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi recursurile incidente declarate de pârâta H. S.A. şi de intervenientul P. împotriva deciziei civile nr. 521 din 24 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A fost admis recursul principal declarat de reclamanţii E., D., C., A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 521 din 24 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost casată decizia atacată şi trimisă cauza pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

6.1. Prin cererea de revizuire formulată de recurenta H. S.A. la 30 octombrie 2023, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a solicitat schimbarea deciziei atacate în sensul respingerii recursului principal declarat de reclamanţi.

În motivare, revizuenta a susţinut că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut şi a dat mai mult decât s-a cerut.

În acest sens, revizuenta a susţinut că nu s-a solicitat prin cererea de recurs casarea hotărârii pentru încălcarea dispoziţiilor art. 501 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., din perspectiva extinderii analizei considerentelor instanţei de apel asupra altor elemente aflate sub protecţia datelor cu caracter personal privind domiciliul şi codul numeric personal.

Având în vedere că intimaţii nu au invocat în sine un motiv de nelegalitate în ceea ce priveşte aceste considerente, iar acest lucru nu a făcut obiectul dezbaterii în faţa instanţei de judecată, recurenta apreciază că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.

Totodată, revizuenta subliniază faptul că recurenţii-reclamanţi nu au invocat ca motiv de recurs existenţa unor motive străine de natura cauzei privind comunicarea domiciliului şi codului numeric personal.

Potrivit revizuentei, deşi recurenţii-reclamanţi nu au invocat ca motiv de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. atunci când au susţinut încălcarea dispoziţiilor art. 501 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., instanţa a încadrat criticile în acest motiv de recurs fără însă a mai pune în discuţie această chestiune.

În contextul în care acest aspect nu a format obiectul recursului şi nici nu a fost pus în discuţia părţilor de instanţa de judecată, revizuenta apreciază că prin pronunţarea hotărârii şi motivarea acesteia pe un motiv şi temei de drept ce nu au făcut obiectul judecăţii, instanţa s-a pronunţat pe ceva ce nu s-a cerut şi implicit a dat mai mult decât s-a cerut.

De asemenea, în opinia revizuentei nici nemotivarea hotărârii din perspectiva încălcării dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) teza finala C. proc. civ. nu a format obiectul recursului şi nici nu a fost pusă în discuţia părţilor.

6.2. La 30 octombrie 2023 pârâtul I. a formulat cerere de revizuire a aceleiaşi hotărâri, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., prin care a solicitat schimbarea deciziei atacate în sensul respingerii recursului principal declarat de reclamanţi.

În susţinerea cererii de revizuire, pârâtul I. a invocat aceleaşi motive ca recurenta H. S.A., cele două cereri fiind identice.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 22 ianuarie 2024 intimaţii E., D., C., A. şi B. au invocat excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii, iar, în subsidiar, au solicitat respingerea revizuirii.

7. Cauza a fost înregistrată la 2 noiembrie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, completul de judecată nr. C1.

Prin încheierea din 15.11.2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de abţinere formulată de membrii completului de judecată C1 şi la 24.11.2023 cauza a fost repartizată aleatoriu completului de judecată C3.

Prin rezoluţia din 27 noiembrie 2023 s-a fixat termen de judecată la 29 februarie 2024.

7.1. Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., cu prioritate, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de revizuire formulate de pârâtul I., invocată din oficiu, pe care a admis-o la termenul de judecată de la 29 februarie 2024.

În consecinţă, reţinând dispoziţiile art. 197 C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată în condiţiile legii", Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea prevăzută de acest text legal şi să anuleze, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul I. împotriva deciziei civile nr. 1421 din 13 iunie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

7.2. Înalta Curte, analizând cererea de revizuire formulată de recurenta H. S.A., în limitele controlului de legalitate şi temeiurilor de drept invocate, urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

În prealabil, este de subliniat faptul că intimaţii E., D., C., A. şi B. au invocat inadmisibilitatea cererii din perspectiva faptului că este îndreptată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul, şi nu ca urmare a neîndeplinirii unei condiţii generale privind exercitarea căii de atac.

În acelaşi timp, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora "revizuirea unei hotărâri asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

Totodată, este de menţionat faptul că prin cererea de revizuire se solicită retractarea deciziei prin care a fost admis recursul, a fost casată decizia recurată şi a fost trimisă cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe de apel.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pot fi hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Totodată, conform art. 509 alin. (2) din acelaşi cod pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4 şi pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Din textele de lege evocate rezultă că pentru a se putea solicita retractarea unei hotărâri în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., legiuitorul a impus condiţia ca hotărârea solicitată a fi revizuită să fie pronunţată asupra fondului sau să fi evocat fondul.

Este de subliniat faptul că noţiunea dezbatere asupra fondului este reglementată de art. 389 şi art. 476 C. proc. civ., fiind specifică instanţelor fondului, spre deosebire de evocarea fondului, caracteristică etapelor procesuale desfăşurate la instanţele de control judiciar şi care implică o reevaluare a elementelor de fapt şi de drept ale cauzei, urmată de schimbarea dezlegării date de instanţele anterioare problemei deduse judecăţii, fie prin stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie prin aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite anterior.

În acest sens sunt şi dezlegările Curţii Constituţionale, cuprinse în Decizia nr. 250 din 20.04.2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 706 din 16 iulie 2021, care, la paragr. 18, a reţinut că revizuirea hotărârilor date de instanţele de recurs se poate cere "atunci când acestea evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră constatate, în oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea dată până la acel moment. Curtea a arătat că hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţele admit recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins (Decizia nr. 156 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 27 mai 2019, paragraful 17)".

Prin urmare, nu sunt susceptibile de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu evocă fondul, hotărârile instanţelor de recurs prin care s-a respins recursul ca nefondat, s-a admis recursul şi s-a dispus casarea cu trimitere, precum şi hotărârile prin care a fost soluţionată calea de atac în temeiul unei excepţii procesuale absolute.

Analizând decizia atacată, Înalta Curte constată că cerinţa impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ. privind admisibilitatea cererii de revizuire nu este întrunită în speţă, câtă vreme prin hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu s-a evocat fondul cauzei.

Astfel, prin decizia civilă nr. 1421 din 13 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a admis recursul, fiind găsite întemeiate motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., a fost casată decizia atacată şi trimisă cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe de apel.

Drept urmare, prin hotărârea instanţei de recurs nu a fost evocat fondul, întrucât prin soluţia de admitere a recursului instanţa nu a rejudecat cauza prin schimbarea dezlegării date de instanţele anterioare problemei deduse judecăţii, ci a constatat nelegalitatea soluţionării căii de atac a apelului şi a trimis cauza spre o nouă judecată asupra fondului, instanţei de apel.

Având în vedere faptul că decizia prin care a fost admis recursul şi trimisă cauza spre o nouă judecată nu se circumscrie hotărârilor date asupra fondului sau care evocă fondul, rezultă că revizuirea exercitată împotriva acestei decizii nu întruneşte cerinţa de admisibilitate impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ.. Se va avea în vedere şi faptul că motivul de revizuire invocat, respectiv pct. 1 al art. 509 alin. (1) C. proc. civ., nu se regăseşte printre excepţiile de la cerinţa privind evocarea fondului.

Această concluzie face de prisos cercetarea celorlalte argumente, prin care s-a justificat îndeplinirea condiţiilor reglementate pentru ipoteza de revizuire prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta H. S.A. împotriva deciziei civile nr. 1421 din 13 iunie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrată cererea de revizuire formulată de revizuentul I. împotriva deciziei civile nr. 1421 din 13 iunie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta H. S.A. împotriva aceleiaşi decizii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 februarie 2024.