Pension compensation upheld from initial application date, authority's appeal rejected
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Litigation Section) dismissed the pension authority's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment that had partially modified the contested administrative decision to award compensatory rights under Law No. 309/2002 from 1 September 2002 (the month following the claimant's initial application in August 2002) rather than from 1 August 2004 (the date of a later application presenting a military-service certificate). The dispute arose from the pension authority's administrative decision granting compensation benefits but setting their commencement date based on the later submission of additional documentary proof. The decisive legal basis was Article 5 of Law No. 309/2002, which provides that eligible persons benefit from the law from the first day of the month following the filing of the application, with the court holding that the law draws no distinction between rights based on documents obtained later, which are merely declarative of a pre-existing situation and do not constitute rights anew; accordingly, under Article 312(1) second sentence of the Civil Procedure Code, the appeal was rejected.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 din Legea nr. 309/2002, art. 5 din Legea nr. 309/2002, art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, Art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ; Pension compensation upheld from initial application date, authority's appeal rejected: 309/2002 from 1 September 2002 (the month following the claimant's initial application in August 2002) rather than from 1 August 2004 (the date of a later application presenting a military-service certificate). The dispute arose from the pension authority's administrative decision granting compensation benefits but setting their commencement date based on the later submission of additional documentary proof. The decisive legal basis was Article 5 of Law No. 309/2002, which provides that eligible persons benefit from the law from the first day of the month following the filing of the application, with the court holding that the law draws no distinction between rights based on documents obtained later, which are merely declarative of a pre-existing situation and do not constitute rights anew; accordingly, under Article 312(1) second sentence of the Civil Procedure Code, the appeal was rejected.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict: the appeal was dismissed as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 8 octombrie 2004, reclamantul S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara, modificarea hotărârii nr. 2002/7161 din 18 august 2004, emisă de pârâtă, în sensul acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, de la 1 septembrie 2002.
În motivare, reclamantul a arătat că prin hotărârea contestată, pârâta i-a admis cererea de acordare a drepturilor compensatorii dispuse de legea menționată, însă a stabilit data primirii acestor drepturi, începând cu 1 august 2004, în loc de 1 septembrie 2002, cum era corect, întrucât cererea a fost depusă în august 2002.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 233 din 3 decembrie 2004, a admis acțiunea, a modificat în parte hotărârea contestată, în sensul că acordarea drepturilor prevăzute de art. 2 din Legea nr. 309/2002, se va face începând cu data de 1 septembrie 2002 și a menținut celelalte dispoziții ale hotărârii.
Instanța a reținut că soluția se impune în raport cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 309/2002 și cu împrejurarea că reclamantul a depus cererea la comisia de specialitate din cadrul autorității pârâte, în luna august 2002.
Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara, solicitând modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recurenta a susținut că intimatului nu i se puteau acorda drepturile pretinse, decât de la data de 1 august 2004, întrucât, abia la 26 iulie 2004, prin cererea adresată instituției, acesta a solicitat recalcularea indemnizației prevăzute de Legea nr. 309/2002, de care beneficia, prin valorificarea a încă unei perioade de stagiu militar, conform certificatului nr. 1045432/2004, eliberat de Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale.
La data depunerii acestei cereri, s-a format un al doilea dosar al intimatului-reclamant, a fost revizuită prima hotărâre, în sensul dilatării perioadei pentru care se acordă drepturile compensatorii și, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, s-a hotărât acordarea acestor drepturi de la momentul prezentării noului înscris doveditor (certificatul menționat).
Criticile formulate sunt neîntemeiate.
În conformitate cu dispozițiile art. 5 teza I din Legea nr. 309/2002, „Persoanele prevăzute la art. 1, vor beneficia de prevederile prezentei legi, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii”.
Având în vedere că într-adevăr, intimatul-reclamant a formulat cererea respectivă în luna august 2002, în mod corect prima instanță a dispus acordarea drepturilor începând cu data de 1 septembrie 2002.
Întrucât legea nu face nici un fel de distincție, nu se poate admite susținerea recurentei cum că drepturile aferente unei perioade pentru care s-au obținut înscrisuri doveditoare mai târziu, să se acorde de la data obținerii acestor acte, atâta timp, cât intimatul avea deja o cerere formulată în acest sens (și un dosar), iar înscrisul respectiv era doar declarativ (certifica o situație anterioară), și nu constitutiv de drepturi.
Obținerea certificatului la o dată ulterioară nu poate impieta asupra existenței și primirii drepturilor reparatorii de către intimat, care a probat încadrarea sa în situația prevăzută de lege.
Prin urmare, în considerarea tuturor celor expuse și a prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., sentința fiind legală și temeinică, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 233 din 3 decembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2005.