Jurisdictional conflict over union-initiated labor claims: territorial competence lies at the union’s headquarters under the Social Dialogue Law.

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 3 noiembrie 2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub număr de dosar x/2022, reclamanta FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN SILVILCULTURĂ SILVA, în numele membrilor de sindicat persoane fizice A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., în contradictoriu cu pârâtele REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA şi REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA – Direcţia Silvică Braşov, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtelor la încadrarea salariaţilor, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care potrivit atribuţiilor din fişa postului presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice si piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic si cinegetic, exploatări forestiere, construcţii forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă;

Obligarea pârâtei RNP-Romsilva - Direcţia Silvică Braşov la încheierea actelor adiţionale la contractele individuale de muncă ale salariaţilor, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, în sensul modificării condiţiilor de muncă, din condiţii normale de muncă în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă; obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale în cuantum de 8%, pentru condiţii speciale de muncă, pentru salariaţii, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2) - (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, coroborat cu art. 138 lit.

c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv si în continuare, pe toată durata existenţei contractelor individuale de muncă ale respectivilor angajaţi, in condiţii speciale de muncă.

Prin sentinţa civilă nr. 1790 din 3 aprilie 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă excepţia necompetenţei generale a instanţei, ca neîntemeiată; s-a respins ca neîntemeiată excepţia conexităţii; a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de instanţă, din oficiu şi, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Braşov.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei generale a instanţelor de judecată, invocată de pârâta Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în esenţă, că raportat la obiectul cauzei deduse judecăţii, rezultă că acesta se circumscrie noţiunii de conflict de muncă, astfel cum este definit de art. 231 din Codul muncii, respectiv conflictul dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

De asemenea, pornind de la cadrul legal instituit de prevederile art. 266, art. 269 Codul muncii, s-a constatat că legiuitorul a prevăzut expres ca jurisdicţia muncii să fie de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu de competenţa altor organe cu atribuţii jurisdicţionale din afara sistemului instanţelor judecătoreşti.

Analizând excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, s-a reţinut, în esenţă, că acţiunea a fost promovată de o organizaţie sindicală, respectiv de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură SILVA, în numele membrilor Sindicatului Salariaţilor din ISJ Braşov, afiliat la Federaţia Sindicatelor din Silvicultură SILVA.

Redând prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 şi pe cele ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, instanţa a apreciat că reclamanţii - persoane fizice, în numele cărora a fost formulată acţiunea de faţă, nu au calitatea de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură "Silva", ci ai sindicatului afiliat la federaţie, doar acest din urmă sindicat având posibilitatea de a reprezenta pe membrii săi în faţa instanţelor de judecată în baza art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011.

Astfel, împrejurarea că salariaţii în numele cărora a fost formulată acţiune de faţă au înţeles să împuternicească în acest sens Federaţia, exclusiv în scopul atragerii competenţei Tribunalului Bucureşti nu este de natură să conducă la o altfel de concluzie, faţă de dispoziţiile exprese ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 care face referire expresă la membrii organizaţiei sindicale.

Aceasta întrucât, salariaţii nu au şi nu pot avea calitatea de "membri" ai Federaţiei, membri ai acesteia fiind sindicatele afiliate, iar nu salariaţii ce fac parte din aceste sindicate.

Tribunalul Bucureşti a mai reţinut că, prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că instanţa competentă în soluţionarea conflictelor individuale de muncă în cazul acţiunilor formulate de sindicat în numele membrilor săi de sindicat este cea de la sediul sindicatului reclamant, în considerarea calităţii procesual active pe care acesta o dobândeşte potrivit art. 28 alin. (3) din legea 62/2011.

Având în vedere că decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii este obligatorie şi întrucât sediul sindicatului este în Braşov, jud. Braşov, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I Civile a Tribunalului Braşov sub acelaşi număr de dosar, x/2022

În raport de dezlegarea de drept realizată prin decizia nr. 1/2013 Tribunalul Braşov a reţinut, în esenţă, că instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, acestea au acelaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv, apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat.

Organizaţia sindicală reclamantă în cauză nu este Organizaţia sindicală de la nivelul Direcţiei Silvice Braşov, această organizaţie sindicală nu este parte în cauză, astfel încât să determine competenţa teritorială a Tribunalului Braşov, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva fiind organizaţia sindicală care a formulat şl promovat acţiunea, iar, raportat la sediul acesteia din Bucureşti, Tribunalul Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza.

Având în vedere aceste considerente, prin sentinţa civilă nr. 3/MAS din 11 ianuarie 2024 pronunţată de Tribunalul Braşov – secţia I Civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtelor REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA şi REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA – Direcţia Silvică Braşov la încadrarea membrilor de sindicat în condiţii speciale de muncă, încheierea unor acte adiţionale în acest sens şi plata contribuţiilor suplimentare de asigurări sociale, cerere formulată de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, în numele membrilor de sindicat indicaţi în tabelele anexă.

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a conflictului de muncă pendinte, instanţa supremă va avea în vedere dispoziţiile legale specifice jurisdicţiei muncii, cele prevăzute de art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011 (aplicabilă în raport de data introducerii acţiunii - 3 noiembrie 2022) şi statuările din Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, printre care se numără şi dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora.

Organizaţiile sindicale au fost definite prin art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii sau confederaţii sindicale.

Art. 269 alin. (2) din Codul muncii prevede că acţiunile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Totodată, prin decizia dată în interesul legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011), referitor la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat, precum şi a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost 284 alin. (2)] din Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, s-a statuat că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte formulează observaţia că şi acestea au aceleaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat dintr-un anumit domeniu ori sector de activitate.

Faţă de împrejurarea că sediul Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva se află în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.

Aşa fiind, pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând şi prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2024.