Judicial delay in drafting appellate decision rejecting arbitration annulment

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cererii de faţă constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă sub nr. x/2022 la data de 18.05.2022, reclamanta A. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L., prin administrator judiciar C. şi D. S.A., acţiune în anularea sentinţei arbitrale nr. 25 din 14.04.2022, pronunţate în dosarul arbitral nr. x/2020 de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, solicitând anularea hotărârii atacate şi, rejudecând cauza, respingerea cererii de arbitrare formulată de B. S.R.L. şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 13, art. 430, art. 432 şi art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VI-a Civilă sub nr. x/2022 la data de 18.05.2022, reclamanta D. S.A. a formulat acţiune în anulare împotriva aceleiaşi sentinţe arbitrale.

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VI-a Civilă, constatând întrunite condiţiile reglementate de art. 139 alin. (1) C. proc. civ., prin încheierea de şedinţă nr. 14F din 23 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 a admis excepţia excepţia conexităţii invocată din oficiu, fiind conexat dosarul nr. x/2022 la dosarul nr. x/2022, cel dintâi fiind trimis Curţii de Apel Bucureşti – secţia a V-a civilă, în vederea ataşării la dosarul nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 30 din 03 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-au respins ca neîntemeiate acţiunile în anularea sentinţei arbitrale nr. 25 din 14.04.2022, pronunţate de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României pronunţate în dosarul arbitral nr. x/2020.

2. În data de 7 decembrie 2023, petenta D. S.A. a formulat contestaţie privind tergiversarea soluţionării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, contestaţie înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă sub nr. x/2022/a1, solicitând admiterea contestaţiei şi dispunerea redactării sentinţei nr. 30 din 03 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

În susţinerea contestaţiei formulate a precizat că de la data pronunţării hotărârii (03.03.2023) de către curtea de apel, prin care au fost respinse acţiunile în anulare formulate, au trecut mai mult de 9 luni, hotărârea nefiind încă redactată, deşi au fost transmise două cereri de urgentare.

Prin urmare, termenul redactare de 30 de zile, prevăzut de dispoziţiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ., a fost cu mult depăşit, această situaţie având semnificaţia unei tergiversări a procesului de natură să determine încălcarea dreptului petentei la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 522 alin. (1) şi alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

Nu s-a formulat întâmpinare cu privire la contestaţia de tergiversare a cauzei.

Prin rezoluţia din 19 decembrie 2023 a fost stabilit termen de judecată pentru soluţionarea contestaţiei la 16 ianuarie 2024 cu citarea părţilor în camera de consiliu.

Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte urmează a o admite pentru argumentele expuse în continuare:

Reglementările legale referitoare la contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural destinat a înlătura întârzierile ivite pe parcursul soluţionării cauzelor civile, întârzieri de natură a afecta termenul optim şi previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunţarea unei hotărâri definitive, chiar în condiţiile în care acest termen este unul variabil, în raport cu circumstanţele particulare ale fiecărei pricini. Acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci se constituie într-un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condiţiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părţilor la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ.: "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."

Din economia normei enunţate rezultă că ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care, deşi are la dispoziţie mijloacele legale pentru corectarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părţilor sau ale altor participanţi la procedură, nu le aplică ori nesocoteşte ea însăşi anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.

Motivele pentru care se poate face uz de această cerere sunt prevăzute de dispoziţiile art. 522 alin. (2) C. proc. civ.. Potrivit normei evocate, contestaţia privind tergiversarea procesului poate fi exercitată în următoarele situaţii:

1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

Verificându-se aceste cerinţe legale, Înalta Curte constată că situaţia descrisă de petentă se circumscrie ipotezei instituite de art. 522 alin. (2) pct. 1 teza finală din C. proc. civ.

Astfel, hotărârea prin care curtea de apel a soluţionat acţiunile în anulare formulate împotriva sentinţei arbitrale nr. 25/14.04.2022, pronunţate de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul arbitral nr. x/2020 a fost pronunţată, după mai multe amânări de pronunţare, la data de 03 martie 2023, iar din verificările efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor rezultă că, până la această dată, hotărârea nu a fost redactată.

Potrivit art. 426 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea se redactează şi semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.", iar conform art. 427 alin. (1) din acelaşi act normativ, hotărârea se va comunica din oficiu părţilor, în copie, de îndată ce a fost redactată şi semnată, în condiţiile legii, hotărârea putând fi atacată cu recurs al cărui termen curge de la comunicarea acesteia.

Prin urmare, cum de la data pronunţării sentinţei de către curtea de apel – 03 martie 2023 – au trecut mai mult de 9 luni peste termenul legal, iar hotărârea nu a fost redactată, Înalta Curte reţine că această ipoteză are semnificaţia unei tergiversări a procesului, în accepţiunea dispoziţiilor legale anterior evocate, de natură să determine încălcarea dreptului petentei la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

Aşa fiind, apreciind întemeiată contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de petenta D. S.A. privind dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în temeiul art. 525 alin. (6) C. proc. civ., o va admite şi va dispune ca redactarea sentinţei civile nr. 30 din 03 martie 2023 să se realizeze în termen de o lună de la data pronunţării prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de petenta D. S.A. privind tergiversarea soluţionării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

Dispune ca redactarea sentinţei civile nr. 30 din 03 martie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă să se realizeze în termen de o lună de la data pronunţării prezentei decizii.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 ianuarie 2024.