Territorial competence of claims in unjust enrichment and removal of public registry entries against a bank’s branch
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Specialized Court of Cluj, overriding the earlier declination of jurisdiction to the Bucharest Court by that same tribunal. The dispute arose from a civil claim by a borrower against a bank for the restitution of amounts allegedly paid in excess under a loan contract, along with the removal of entries from the Credit Risk Central and the National Register of Mortgage Publicity, grounded in unjust enrichment and unjustified enrichment claims rather than contractual breach. Both the Specialized Court of Cluj and the Bucharest Court had initially found themselves territorially incompetent, the former citing the general rule of defendant’s domicile and the latter citing the place where the contract was executed at the defendant’s branch. The Supreme Court determined that the claims were based on acts committed by the representative of the defendant’s branch, triggering the alternative territorial competence rules under Article 109 of the Code of Civil Procedure, which permits jurisdiction at the location of a non-legal entity branch if obligations arise from acts of its representative. Consequently, because the plaintiff exercised its right to choose between equally competent forums and had initially filed with the Cluj court, that tribunal was confirmed as competent to hear the case.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 C. proc. civ, art. 113 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial competence of claims in unjust enrichment and removal of public registry entries against a bank’s branch: The dispute arose from a civil claim by a borrower against a bank for the restitution of amounts allegedly paid in excess under a loan contract, along with the removal of entries from the Credit Risk Central and the National Register of Mortgage Publicity, grounded in unjust enrichment and unjustified enrichment claims rather than contractual breach. Both the Specialized Court of Cluj and the Bucharest Court had initially found themselves territorially incompetent, the former citing the general rule of defendant’s domicile and the latter citing the place where the contract was executed at the defendant’s branch. The Supreme Court determined that the claims were based on acts committed by the representative of the defendant’s branch, triggering the alternative territorial competence rules under Article 109 of the Code of Civil Procedure, which permits jurisdiction at the location of a non-legal entity branch if obligations arise from acts of its representative. Consequently, because the plaintiff exercised its right to choose between equally competent forums and had initially filed with the Cluj court, that tribunal was confirmed as competent to hear the case.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision is explicitly cited in the dispositive section to establish the competence of the Specialized Court of Cluj, serving as the direct legal basis for the final order resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 octombrie 2022 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj sub dosar nr. x/2022 reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 550.623,01 RON, achitate în mod nedatorat; plata dobânzii legale aferente sumei încasate nedatorat, de la data încasării şi până la data restituirii efective; radierea din Centrala Riscului de Credit, în ceea ce priveşte toate înscrierile rezultate din contractul de credit nr. x/19.11.2010 şi contractele accesorii la contractul de credit încheiat cu aceasta, ca urmare a achitării tuturor obligaţiilor de plată; radierea înscrierilor din Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară (fosta Arhivă Electronică de garanţii Reale Mobiliare) cu privire la contractul de credit nr. x/19.11.2010, contractul de ipotecă nr. x/19.11.2010; contractul de garanţie reală mobiliară nr. x/19.11.2010, contractul de garanţie reală mobiliară nr. x/19.11.2010; contractul de cesiune de creanţă nr. x şi cesionarea drepturilor de creanţă privind încasarea indemnizaţiei de asigurare rezultate ca urmare a producerii evenimentului asigurat, pe care debitorul o are de încasat cu privire la imobilul situat în mun. Turda, str. x, jud. Cluj, întabulat în CF nr. x Turda, având nr. cad. x.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1.341, art. 1.528 şi următoarele C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 871/2023 din 12 mai 2023 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată prin întâmpinare, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1.341 respectiv art. 1.345 C. civ., având ca obiect, în principal, plata nedatorată şi, în subsidiar, îmbogăţire fără justă cauză, instanţa competentă din punct de vedere teritorial determinându-se conform regulii generale prevăzute de art. 107 C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VI-a Civilă la data de 14 iunie 2023 sub acelaşi număr.
2. Prin sentinţa civilă nr. 2030 din 22 septembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VI-a Civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 109 şi art. 113 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că atât contractul de credit nr. x/19.11.2010, cât şi actul adiţional nr. x din 01.09.2011 au fost încheiate la sediul agenţiei băncii pârâte din Cluj-Napoca.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă la data de 23 noiembrie 2023 sub acelaşi număr.
3. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Specializat Cluj şi Tribunalul Bucureşti – secţia a VI-a Civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Specializat Cluj competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea băncii pârâte la restituirea sumei plătite în mod suplimentar faţă de obligaţiile asumate potrivit contractului de credit nr. x/19.11.2010. De asemenea, a solicitat radierea înscrierilor din Centrala Riscului de Credit, efectuate în temeiul contractului de credit nr. x/19.11.2010 şi a contractelor accesorii, ca urmare a achitării tuturor obligaţiilor de plată, precum şi radierea înscrierilor din Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară realizate în temeiul aceloraşi contracte.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, contractul de credit nr. x/19.11.2010 şi actele adiţionale privitoare la acesta au fost semnate la sediul secundar al pârâtei din Cluj-Napoca, la perfectarea acestor documente banca fiind reprezentată prin directorul de agenţie.
Potrivit reclamantei, pretenţiile exhibate nu derivă din executarea contractului de credit dintre părţi, ci din plata nedatorată a unor sume de bani sau, în subsidiar, din îmbogăţirea fără justă cauzei, temeiurile de drept invocate în susţinerea cererii fiind dispoziţiile art. 1.341 şi 1.345 C. civ.
În materia competenţei teritoriale de drept comun, regula generală este instituită de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 109 C. proc. civ., "Cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta."
Normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată în cauzele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care părţile pot să dispună, cu excepţia ipotezelor prevăzute de art. 117 - 121 C. proc. civ.
Reţinându-se că, faţă de temeiurile acţiunii, reclamanta invocă pretenţii ce decurg din fapte juridice licite pretins săvârşite de reprezentantul agenţiei, respectiv plata nedatorată şi, în subsidiar, îmbogăţirea fără justă cauză, Înalta Curte constată incidenţa dispoziţiilor art. 109 Cod procedură teza finală, fiind competentă, alternativ, să soluţioneze cauza şi instanţa în circumscripţia căreia se află agenţia pârâtei din Cluj-Napoca.
Aşadar, prin raportare la dispoziţiile legale mai sus evocate, în cauză, competenţa de soluţionare a cererii deduse judecăţii este alternativă, fiind deopotrivă competente să soluţioneze cauza atât instanţa de la sediul social al băncii pârâte, situat în Bucureşti, cât şi instanţa de la sediul secundar al acesteia, din Cluj-Napoca. Or, potrivit art. 116 C. proc. civ., "reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente."
Dat fiind că reclamantul a învestit Tribunalul Specializat Cluj cu soluţionarea cererii de chemare în judecată, rezultă că, prin opţiunea reclamantului, competenţa acestei instanţe a fost atrasă în mod definitiv.
Prin urmare, fiind instanţa sesizată de reclamant, Tribunalul Specializat Cluj nu putea să îşi decline competenţa teritorială de a soluţiona cauza în favoarea unei alte instanţe.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2024.