Competence of defendant court versus optional referral to neighboring court under Labor Law conflict jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată, la data de 6 ianuarie 2023, pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. x/2023, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H.,I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. şi BB., au chemat în judecată pârâţii CURTEA DE APEL ALBA IULIA şi TRIBUNALUL ALBA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

1. Obligarea pârâţilor la înlăturarea plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente ale reclamanţilor urmare aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmând a dispune uniformizarea modului de calcul al salariilor prin recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente ale reclamanţilor raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 RON începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi în continuare;

2. Obligarea pârâţilor la plata efectivă a salariilor calculate prin raportare la VRS 605,225 începând cu data de 01.01.2018 şi în continuare, conform Deciziei nr. 29/C/19.05.2021 a preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia şi a Deciziei nr. 221/RU/15.06.2021 a preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia;

3.actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

Prin sentinţa civilă nr. 1879/2023 din 22 iunie 2023, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de pârât prin întâmpinare şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că Legea nr. 310/2018 a modificat dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prin extinderea sferei de aplicare a textului legal, în sensul că este incidentă "competenţa facultativă" nu numai atunci când judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, ci şi atunci când cererea este de competenţa unei instanţe inferioare celei la care îşi desfăşoară activitatea.

Întrucât competenţa materială de soluţionare a cauzei în primă instanţă revine completelor speciale care soluţionează conflictele de muncă din cadrul tribunalului, este aplicabilă situaţia premisă reglementată în alin. (1) art. 127 C. proc. civ. dat fiind că reclamantele au calitatea de personal auxiliar şi conex în cadrul Judecătoriei Aiud, s-a mai reţinut.

Mai mult în prezenta cauza, Tribunalul Alba este instanţa care cumulează atât calitatea de pârâtă, cât şi calitatea de instanţă competentă material şi teritorial să judece prezenta cauză, situaţie în care devin aplicabile prevederile art. 127, alin. (2^1) – C. proc. civ., a cărei incidenţă în cauză se justifică a fi reţinută întrucât cauza este de competenţa de soluţionare în primă instanţă a tribunalului şi, prin urmare, cererea nu poate fi înregistrată la niciuna din instanţele competente din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia în a cărei rază de competenţă este cuprins pârâtul Tribunalul Alba.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, care, prin sentinţa civilă nr. 2687/2023 din 28 noiembrie 2023, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, deşi au calitatea de grefieri şi funcţionează în cadrul Judecătoriei Aiud, se constată că reclamanţilor nu li se aplica art. 127 C. proc. civ., având în vedere prevederile art. 127 alin. (1) si 3 interpretate conform Deciziei RIL a ICCJ nr. 7/2016 din 16/05/2016, publicată in Monitorul Oficial nr. 461 din 22 iunie 2016, prin care se stabileşte ca "I. Sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă. II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti".

Reclamanţii nu se încadrează la situaţia reglementată de art. 127 alin. (1) C. proc. civ. întrucât funcţionează la o judecătorie, iar acţiunea promovată nu este de competenta instanţei la care îşi desfăşoară reclamanţii activitatea sau a unei instanţei inferioare acesteia, în sensul dispoziţiilor legale anterior menţionate.

De asemenea, nu se aplică nici art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., întrucât, fiind vorba de o competenţă alternativă, facultativă, reclamanţii au optat deja pentru investirea Tribunalului Alba, care chiar daca este pârât şi instanţa de judecată competentă în prima instanţă, competenţa sa este aleasă de reclamanţi la introducerea cererii, astfel că nu se mai poate declina cauza după exercitarea acestei opţiuni prevăzută de lege, urmând a fi avută în vedere competenţa de drept comun.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Alba – secţia I Civilă, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prezentul litigiu vizează un conflict de muncă declanşat de către reclamanţi, care au calitatea de grefieri în cadrul Judecătoriei Aiud, şi s-au adresat Tribunalului Alba, împrejurare ce impune verificarea incidenţei vreuneia dintre normele prevăzute de art. 127 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul grefierilor, potrivit normei de trimitere din art. 127 alin. (3) C. proc. civ.

Întrucât cauza dedusă judecăţii nu este de competenţa judecătoriei la care reclamanţii îşi desfăşoară activitatea şi nici nu există o instanţă inferioară acesteia, Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile prevederile legale examinate mai sus.

Pe de altă parte, potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.", iar potrivit alin. (21), aceste dispoziţii, împreună cu cele ale alin. (1), se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

În speţă, Tribunalul Alba are calitatea de pârât, împrejurare care atrage incidenţa art. 127 alin. (21) C. proc. civ., însă utilizarea, în cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ., a verbului "poate" relevă că reclamantul este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa unei instanţe de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă.

Reclamanţii nu au înţeles însă să se îndrepte în faţa unei asemenea instanţe, ci au învestit cu soluţionarea litigiului chiar Tribunalul Alba.

Astfel, instanţa supremă constată că reclamanţii şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială a Tribunalului Alba în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

În acest condiţii, faţă de considerentele expuse în precedent, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Alba– secţia I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2024.