Social insurance appeal inadmissible; challenged appellate decision remains final.

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 29.03.2022 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. de dosar x/2020, A. a solicitat a-i fi valorificată adeverinţa emisă de B., precizând că a depus dovezi din care rezultă că a plătit CAS, în aceeaşi modalitate în care a plătit şi la C..

Prin decizia civilă nr. 491/2022 din 19 mai 2022, Curtea de Apel Iaşi a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Iaşi.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 2759 din 10.11.2022, Tribunalul Iaşi a respins contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Iaşi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul A., prin care a criticat soluţia de respingere a contestaţiei formulate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Iaşi – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

La termenul de judecată din data de 23.05.2023, instanţa a recalificat calea de atac ca fiind apel, raportat la dispoziţiile art. 152 şi art. 22 alin. (2) C. proc. civ. şi a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de către intimată ca neîntemeiată pentru motivele reţinute în încheierea de şedinţă de la acea dată.

Prin decizia nr. 630/2023 din 20 iunie 2023, Curtea de Apel Iaşi – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a respins apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 2759/10.11.2022 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care a păstrat-o.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acestuia.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare, precum şi note scrise.

Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Este de menţionat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Se constată că, în speţă, hotărârea atacată, respectiv decizia nr. 630/2023 din 20 iunie 2023 a Curţii de Apel Iaşi – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a fost pronunţată în cadrul judecăţii în apel, fiind definitivă de la pronunţarea sa, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin pct. 49, art. I din Legea nr. 310 din 17 decembrie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative), "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Aşa fiind, în litigiile privind conflictele de muncă şi asigurările sociale, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

Raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate, se constată că obiectul acţiunii se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege arătat exclude dreptul la recurs în litigiile de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 630/2023 din 20 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2024.