Appeal against reduced moral damages in insurance claim inadmissible; appellate ruling final.

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 15.04.2020 sub nr. x/2020 reclamanţii A., B., C., D. şi E. au chemat în judecată pe pârâta F. S.A. şi pe intervenientul forţat G. solicitând obligarea asiguratorului-pârât la plata următoarelor sume cu titlu de daune morale: pentru partea civilă A.-mama victimei H. -150.000 euro; pentru partea civilă B.-tatăl victimei H. -150.000 euro; pentru partea civilă C.-fratele victimei H. -150.000 euro; pentru pârlea civilă D.-bunica victimei H. -100.000 euro; pentru partea civilă E.-bunicul victimei H.-100.000 euro, dar şi la plata daunelor materiale de 5220,11 RON către reclamanţii A., B. şi C., precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 904/27.04.2022 Tribunalul Bucureşti a admis în parte cererea şi a obligat pârâta la plata sumei de 5226,11 RON către reclamanţii A., B. şi C., reprezentând daune materiale şi a următoarelor sume reprezentând daune morale, în RON, la cursul BNR din data plăţii: către reclamanta A. suma de 50.000 euro, către reclamantul B. suma de 50.000 euro, către reclamantul C. suma de 20.000 euro, către reclamantul E. suma de 20.000 euro, către reclamanta D. suma de 20.000 euro.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamanţii, cât şi pârâta.

Prin decizia civilă nr. 773 din 18 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă a respins ca neîntemeiat apelul reclamanţilor.

Totodată, a admis apelul pârâtei împotriva sentinţei civile nr. 904 din data de 27.04.2022 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2020; a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că: a obligat pârâta la plata următoarelor daune morale: 80.000 RON către A.; 80.000 RON către B.; 50.000 RON către C.; 50.000 RON către D.; 50.000 RON către E. (decedat).

A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei şi a obligat apelanţii în solidar şi între ei în aceleaşi cote la plata sumei de 5900 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, reclamanţii au solicitat, în sinteză, casarea hotărârii recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

La 30 august 2023, intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018.

În şedinţa publică din 23 ianuarie 2024, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţia inadmisibilităţii recursului.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Este de menţionat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările şi completările ulterioare, "dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii – 15.04.2020, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Conform principiului legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 773 din 18 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

În considerarea art. 453 alin. (1) C. proc. civ., în raport de cererea formulată de intimata-pârâtă, urmează a se face aplicarea evocatelor dispoziţii şi a obliga recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. la plata sumei de 5.950 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către intimata-pârâtă F..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 773 din 18 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă.

Obligă recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. la plata sumei de 5.950 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către intimata-pârâtă F..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2024.