Inadmissibility of appeal against final decision on nullity of petition and annulment for lack of judicial stamp duty
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) annulled the appellant’s appeal (recurs) for failure to pay the judicial stamp duty, thereby leaving in force the lower court’s decision that had declared the appellant’s prior petition null. The dispute involved a procedural challenge where the appellant, following a prior dismissal of their unstamped appeal against a civil judgment, filed a "contestație în anulare" which was subsequently declared null by the Court of Appeal, and then incorrectly attempted to attack this final decision via a standard appeal. The decisive legal basis for the ICCJ's ruling was the mandatory requirement under Article 486(3) of the Civil Procedure Code and Article 24(2) of Urgent Government Ordinance 80/2013 to attach proof of stamp duty payment to an appeal, the non-fulfillment of which sanctions the annulment of the procedural act; additionally, the court noted that the challenged decision was final under Article 634(1)(5) and Article 508(4) of the Civil Procedure Code, rendering the standard appeal inadmissible in principle, but prioritized the immediate procedural defect of non-stamping.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; Inadmissibility of appeal against final decision on nullity of petition and annulment for lack of judicial stamp duty: Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 martie 2024
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 1019/14.12.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare recurentul- contestator A..
Prin decizia civilă nr. 430R/11.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost declarată nulă cererea formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1019/14.12.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 430R/11.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă a declarat recurs contestatorul A..
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 13 iulie 2023, şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.
Prin cererea de recurs transmisă prin poştă electronică la data de 18 decembrie 2022, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-contestator a făcut o prezentare a litigiului, susţinând că probele, cererile şi demersurile sale au fost ignorate de către instanţe.
A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiţie, precum şi că a invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate care nu au fost luate în seamă de către instanţe.
Totodată, a arătat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări şi până acum, însă excepţia de neconstituţionalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată, deşi recurentul a reclamat o discriminare a acestuia şi o inegalitate a părţilor în ceea ce priveşte obligaţia de achitare a taxelor de timbru, în condiţiile în care B. este scutită de la plata acestora.
Recurentul-contestator a solicitat pronunţarea asupra celor 11 excepţii de neconstituţionalitate pe care susţine că le-a invocat şi sesizarea Curţii Constituţionale. A subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanţa de contencios constituţional va soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
3. Procedura de filtru
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin raport, s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum şi faptul că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, aferentă soluţionării recursului.
Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate în dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor în data de 18 decembrie 2023.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepţiile procesuale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
II.1. Cu privire la excepţia netimbrării, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.
În speţă, prin rezoluţia din data de 17 iulie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentului-revizuent obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii de recurs. De asemenea, prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a adus la cunoştinţă faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 33 şi 42 din O.U.G. nr. 80/2013.
Obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, prin adresa emisă la data de 20 iulie 2023 şi depusă la cutia poştală, în lipsa destinatarului, la 25 iulie 2023, potrivit menţiunilor efectuate de către factorul poştal în cuprinsul procesului-verbal aflat la dosarul de recurs.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa, recurentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost, însă, respinsă, prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă în dosarul asociat, iar încheierea definitivă i-a fost comunicată recurentului în data de 20 octombrie 2023, potrivit procesului-verbal aflat la dosarul de recurs.
Mai mult, potrivit referatului întocmit de grefierul de şedinţă, până la data pronunţării, recurentul nu a depus, la dosar, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării acestuia.
II. 2. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului
Cu titlu preliminar, se reţine că analiza admisibilităţii în principiu a căii de atac a recursului este prioritară faţă de orice alte cereri sau excepţii invocate de recurent în calea de atac sau prin precizările ulterioare, iar excepţiile de neconstituţionalitate invocate în speţă, întrucât nu vizează admisibilitatea în principiu a recursului, vor fi analizate în subsidiar dacă se mai impune.
În cauză, calea de atac are ca obiect decizia civilă nr. 430R/11.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost declarată nulă cererea formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1019/14.12.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.
În ceea ce priveşte calea de atac împotriva contestaţiei în anulare, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare a soluţionat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 39/22.02.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Prin urmare, cum hotărârea atacată cu contestaţie în anulare a fost pronunţată în soluţionarea unei cereri de recurs, fiind definitivă, rezultă că decizia recurată nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., decizia pronunţată de curtea de apel fiind definitivă în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 508 alin. (4) din celaşi act normativ.
Totodată, art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.
Prin urmare, având în vedere aceste excepţii, precum şi efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 430R din 11 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2024.