Judicial qualification of a cross-appeal as incidental rather than principal based on substantive legal basis and timeliness

Şedinţa publică din data de 21 martie 2024

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Pretenţia dedusă judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin la data de 09.08.2022, reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va fi pronunţată, să se dispună anularea titlului executoriu, sentinţa judecătorească nr. 4781/02.11.2000 pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în dosar nr. x/2000, având ca obiect superficie, precum şi a actelor încheiate ca urmare a acestui titlu executoriu, revenirea la situaţia anterioară, respectiv autorizarea OCPI Caraş-Severin cu privire la radierea dreptului de superficie din CF nr. x şi înscrierea în CF a dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, cu drept de administrare Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, cu cheltuieli de judecată ocazionate de acest proces.

2. Hotărârea pronunţată de către prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 2286/15.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Caraş-Severin – secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi, în consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, în contradictoriu cu pârâta A. S.A., ca inadmisibilă.

3. Hotărârea pronunţată de către instanţa de apel

Împotriva acestei sentinţe civile, au declarat apel reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin şi pârâta A. S.A.

Prin decizia civilă nr. 159 din 15 iunie 2023, Curtea de Apel Timişoara – secţia I civilă a dispus următoarele:

A respins apelul formulat de reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin împotriva sentinţei civile nr. 2286/15.12.2022, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2022, având ca obiect rectificare carte funciară.

A respins, ca tardiv, apelul formulat de pârâta A. S.A. împotriva aceleiaşi sentinţe civile.

Fără cheltuieli de judecată.

4. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei decizii, la 6 februarie 2023, a declarat recurs pârâta A. S.A., solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de apel.

Recurenta a invocat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a încălcat regulile de procedură prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii, din moment ce aceasta a dat o interpretare proprie erorii materiale, constând în intitularea căii de atac declarate de pârâtă ca fiind apel principal, deşi în cuprinsul acesteia şi în menţionarea temeiului de drept au fost invocate dispoziţiile referitoare la apelul incident, încălcând astfel regulile de procedură atunci când a respins, în mod eronat, apelul incident prin admiterea excepţiei tardivităţii, motivând faptul că cererea era intitulată "apel" şi, astfel, s-a impus analizarea ei din perspectiva prevederilor art. 466 din C. proc. civ.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii cu reţinere şi modificarea acesteia în sensul obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate la fond în cadrul dosarului nr. x/2022, în cuantum de 5.950 RON.

5. Apărările efectuate în cauză

La 1 noiembrie 2023, intimata reclamantă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţiile nulităţii şi lipsei de obiect a recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La termenul de judecată din 21 martie 2024, Înalta Curte a respins excepţiile nulităţii şi lipsei de obiect a recursului, invocate de intimata reclamantă Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin prin întâmpinare, pentru motivele reţinute în practicaua hotărârii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul civil de faţă, Înalta Curte îl va admite, va casa în parte decizia recurată şi va trimite cauza, spre rejudecarea apelului incident al pârâtei, la aceeaşi curte de apel, pentru următoarele considerente de drept:

Criticile din recurs pot fi subsumate ipotezei prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât vizează încălcarea normelor de procedură de către instanţa de apel atunci când a calificat calea de atac declarată de pârâtă.

Având a analiza motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiat.

În acord cu susţinerile recurentei pârâte, se reţine că instanţa de apel a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, din moment ce a calificat, în mod greşit, calea de atac declarată de pârâtă ca fiind apel principal, iar nu apel incident.

Astfel, potrivit art. 22 alin. (4) C. proc. civ., "Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă.".

De asemenea, potrivit art. 152 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită.

Aşa cum rezultă din cele două texte legale menţionate, operaţiunea juridică a calificării presupune determinarea naturii juridice a unei cereri raportat la întregul său conţinut, iar nu exclusiv prin raportare la denumirea ori titlul acesteia.

În cauza de faţă, cererea de declarare a căii de atac a fost intitulată "apel", însă motivarea în drept a acesteia este întemeiată pe dispoziţiile art. 472 alin. (1) C. proc. civ., normă juridică specifică apelului incident, dat fiind denumirea marginală a textului normativ invocat de pârâtă, "Apelul incident".

Astfel, intenţia titularului căii de atac a fost clar şi neechivoc exprimată prin întemeierea în drept din cuprinsul cererii formulate pe dispoziţiile art. 472 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că acesta a înţeles să formuleze o cerere de apel incident, neexistând nici un element intrinsec cererii care să determine concluzia că intenţia reală a părţii a fost, în discordanţă cu denumirea dată cererii, aceea de a formula o cerere de apel principal, din moment ce aceasta a fost depusă şi transmisă la acelaşi moment temporal cu întâmpinarea formulată de pârâtă la apelul principal declarat de reclamantă, în acord cu prevederile art. 472 alin. (1) C. proc. civ.

În concluzie, din conţinutul cererii formulată de pârâta A. S.A. şi a actelor procedurale din cauză rezultă că intenţia apelantei pârâte a fost de a exercita calea de atac a apelului incident, astfel că Înalta Curte reţine că, în speţă, cererea de apel a pârâtei poartă o denumire greşită a căii de atac declarate, deoarece aceasta conţine elemente obiective care permiteau instanţei de apel să califice calea de atac formulată drept cea prevăzută de art. 472 alin. (1) C. proc. civ., apel incident.

În acest context, greşeala instanţei de apel de a califica calea de atac declarată ca apel principal şi de a o soluţiona ca atare conduce la încălcarea mai multor principii fundamentale ale procesului civil, respectiv a celor prevăzute de C. proc. civ. la art. 6 (dreptul la un proces echitabil), art. 13 (dreptul la apărare), art. 22 alin. (4) (obligaţia judecătorului de a da şi stabili calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii).

În conformitate cu art. 472 alin. (1) C. proc. civ., intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Potrivit art. 474 alin. (1) C. proc. civ., apelul incident se depune de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal. Aşa fiind, în cauza de faţă, apelanta pârâtă a depus întâmpinare la apelul principal cu respectarea termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 4711 alin .3 C. proc. civ., iar odată cu întâmpinarea, a formulat cererea de apel incident, greşit calificată de instanţă ca fiind apel principal. În aceste condiţii, termenul de formulare a apelului incident a fost respectat, fiind ataşat odată cu întâmpinarea, în interiorul termenului prevăzut de lege pentru depunerea acestui act de procedură.

În consecinţă, decizia recurată este lovită de nulitate, în sensul dispoziţiilor art. 174 din C. proc. civ., iar vătămarea procesuală pricinuită pârâtei A. S.A. nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea deciziei recurate, în conformitate cu dispoziţiile art. 175 alin. (1) din C. proc. civ.

Reţinând incidenţa în cauză a motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte constată că recursul declarat de către pârâtă este fondat, astfel că se impune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de apel, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra apelului incident declarat de către pârâtă cu respectarea termenului prevăzut de art. 474 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi să analizeze motivele de apel incident invocate de către această parte.

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) şi (2) şi ale art. 497 teza I din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta A. S.A., va casa în parte decizia civilă atacată şi va trimite cauza, spre rejudecarea apelului incident formulat de pârâtă, aceleiaşi instanţe de apel, urmând a fi menţinută soluţia privind respingerea, ca nefondat, a apelului principal declarat de către reclamantă, nefiind formulate critici în ceea ce priveşte soluţionarea acestuia din urmă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 159 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Casează, în parte, decizia recurată şi trimite cauza, spre rejudecarea apelului incident, aceleiaşi instanţe de apel.

Menţine soluţia privind respingerea, ca nefondat, a apelului principal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 martie 2024.