Competence conflict in succession proceedings: exclusive jurisdiction at the deceased's last domicile as proven by death certificate

Şedinţa publică din data de 20 martie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pucioasa la data de 20.12.2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se constate că reclamanta împreună cu defunctul C., decedat la data de 29.06.2020, au dobândit în timpul căsătoriei, în cotă de 1/2 fiecare, imobilul înscris în CF x Pucioasa, compus din teren şi construcţie; să se constate deschisă succesiunea defunctului C., cu ultim domiciliu în localitatea Pucioasa, Dâmboviţa; să se constate calitatea de moştenitori a părţilor, reclamanta în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 5/8 din masa succesorală, şi pârâta în calitate de fiică, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală; să se constate componenţa masei succesorale astfel cum a fost indicată prin acţiune; să se dispună ieşirea din indiviziune prin atribuirea, către reclamantă, a imobilului identificat în masa succesorală situat în localitatea Pucioasa, cu plata către pârâtă a sultei aferentă ce urmează a se stabili prin raportul de expertiză; să se dispună compensarea între sulta datorată pârâtei urmare atribuirii imobilului reclamantei şi cota din pasivul succesoral care revine în sarcina pârâtei, până la cea mai mică dintre cele 2 creanţe; cu cheltuieli de judecată.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 606/15.06.2023, Judecătoria Pucioasa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Beiuş.

A reţinut instanţa că, întrucât ultimul domiciliu al defunctului C. a fost în comuna Bunteşti, sat Brădet, judeţul Bihor, localitate situată în raza teritorială a Judecătoriei Beiuş, în aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 31/19.01.2024, Judecătoria Beiuş a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Pucioasa, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, potrivit certificatului de deces seria x nr. x, defunctul C. a avut ultimul domiciliu în localitatea Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, care se află în circumscripţia Judecătoriei Pucioasa. Acelaşi domiciliu rezultă şi din verificările efectuate în baza de date DEPAB, astfel încât competenţa de soluţionare revine instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului, în speţă Judecătoria Pucioasa.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pucioasa, pentru următoarele argumente:

Conform art. 118 alin. (1) C. proc. civ.: "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menţionat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv, faptul că în materie de moştenire este competentă instanţa de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune, situaţie în care se regăsesc şi părţile din prezentul litigiu, raportat la petitele acţiunii introductive de instanţă.

Instanţele aflate în conflict sunt în acord în ce priveşte textul legal aplicabil criteriilor de determinare a competenţei (art. 118 alin. (1) C. proc. civ.), dar sunt în dezacord cu privire la stabilirea ultimului domiciliu al defunctului, în raport de care urmează a fi competente una din cele două instanţe care au procedat la declinări reciproce.

În acest sens, Înalta Curte reţine că potrivit art. 954 alin. (2) C. civ. "Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."

Conform certificatului de deces eliberat la data de 01.07.2020 de către Primăria Pucioasa aflat la dosarul Judecătoriei Pucioasa, rezultă că defunctul C., în raport de care se solicită partajarea averii succesorale, a avut ultimul domiciliu în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.

Dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. civ. incidente în cauză sunt imperative şi fără echivoc, în sensul că moştenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, aşa cum rezultă din certificatul de deces dar şi din celelalte acte ataşate cererii de chemare în judecată aflate în dosarul Judecătoriei Pucioasa, respectiv încheierea din 12.10.2021 dată de D. şi E. în dosarul succesoral nr. x/2021, încheierea nr. 7/09.12.2022 dată de BIN D. privind verificările efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei Notarilor Publici şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Adeverinţa nr. x/12.12.2022 emisă de Camera Notarilor Publici Ploieşti, Certificatul nr. x/14.12.2022 emis de Registrul Naţional de Evidenţă a Opţiunilor Succesorale .

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Pucioasa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pucioasa.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.